Sub deviza „O perspectivă asupra culturii – Biblioteca Naţională a României”, timp de cinci zile, din 23 şi până în 27 aprilie, conducerea bibliotecii propune un program inaugural care va încerca să prezinte publicului larg activităţile şi misiunea unei biblioteci naţionale, atât zonele de interferenţă între biblioteca naţională şi celelalte tipuri de biblioteci (publice, specializate, universitare, şcolare, de cercetare), cât şi cele de interferenţă între biblioteca naţională şi alte instituţii info-documentare, precum muzeele, arhivele, centrele culturale.

Ziua de 24 aprilie va fi dedicată bibliotecilor publice şi statutului lor de Agora, de spaţiu formativ şi informativ în societatea secolului XXI, iar 25 aprilie – bibliotecilor de învăţământ şi rolului lor în educaţia formală şi non-formală. De asemenea, data de 26 aprilie va fi consacrată bibliotecilor specializate şi importanţei pe care o are cercetarea documentară în orice demers ştiinţific pertinent, urmând ca ultima zi, 27 aprilie, să fie dedicată statutului şi importanţei colecţiilor patrimoniale din biblioteci, arhive, muzee etc.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Vacanţa de Paşte 2024. Câte zile libere au elevii şi când ...

Elevii care promovează examenul de Bacalaureat ar putea susține ...

Noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României, a fost reabilitat începând din martie 2009 şi până în decembrie anul trecut, cu o investiţie de 104.839.121 de euro, fără TVA, banii provenind dintr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).

În cifre, Biblioteca Naţională a României înseamnă în prezent: 14 săli de lectură mari, 6 săli de conferinţe, o aulă de 400 de locuri, 30.000 de metri pătraţi de spaţiu de depozitare de carte şi 15.000 de metri pătraţi de spaţii multifuncţionale pentru expoziţii, audiţii, librării şi cafenele.

Sediul din Bulevardul Unirii al Bibliotecii Naţionale, o clădire a cărei construcţie a început în 1986, a avut o istorie agitată după Revoluţie. Lungi perioade de timp nu s-au făcut nici un fel de investiţii, astfel că părţi din imobil s-au degradat şi, în plus, locul a atras hoţii de fier vechi şi de materiale de construcţie. În 2002, o controversă a izbucnit în jurul construcţiei, după ce aceasta a fost transferată în administrarea Regiei Autonome – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) pentru a deveni sediu al Guvernului. Acest plan a fost abandonat în cele din urmă.