Biden, mesaj puternic din Varşovia: „Noi vrem ca și oamenii din Moldova să-și câștige libertatea. Doamnă preşedinte Sandu, suntem mândri astăzi să stăm alături de dvs”

Preşedintele american Joe Biden rosteşte un discurs extrem de aşteptat, marţi, la Varşovia, pentru a mobiliza sprijinul pentru Ucraina, în contextul în care războiul intră în al doilea an fără a i se întrevedea un final. După ce cu câteva ore înainte lumea întreagă l-a auzit pe liderul rus Vladimir Putin vorbind despre continuarea războiului şi instalarea unei noi Cortine de Fier, discursul şefului Casei Albe marchează contrastul, subliniind idealurile de libertate şi democraţie.

„Noi vrem ca și oamenii din Moldova să-și câștige libertatea”

Joe Biden şi-a început discursul vorbind despre „asaltul ucigaş al lui Putin în Ucraina”. Putin a adus războiul într-o regiune paşnică, a încercat să ia Kievul, dar Kievul a rezistat şi rămâne liber, cel mai important. Întreaga lume a fost supusă unui test, toate democraţiile au primit un test, iar răspunsul Ucrainei a fost simplu şi profund, în timp ce toţi aliaţii au rămas uniţi. Un an mai târziu arătăm că suntem uniţi, iar NATO va primi Finlanda şi Suedia. NATO este mai puternic ca niciodată, spune preşedintele Biden.

Joe Biden, reacţie dură după ce Putin a ameninţat lumea cu armele nucleare: „America poate menţine ordinea mondială” LIVE VIDEO

Alte articole

Maia Sandu, nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace. Propunerea a venit din Norvegia

Premierul Ilie Bolojan, tranşant despre unirea cu Republica Moldova: „Aş vota da”

Joe Biden s-a adresat direct preşedintei Maia Sandu, aflată în public: „Doamnă preşedinte Sandu, suntem mândri astăzi să stăm alături de dvs. Aplauze pentru dna. preşedinte Sandu!”

„Preşedintele Joseph R. Biden s-a întâlnit astăzi, la Varşovia, cu preşedintele moldovean, Maia Sandu. Preşedintele Biden a reafirmat susţinerea puternică a Statelor Unite pentru suveranitatea Republicii Moldova şi pentru integritatea teritorială a ţării”, anunţă Preşedinţia de la Washington, potrivit unui comunicat postat pe site-ul propriu.

Preşedintele Biden „a evidenţiat asistenţa oferită de Statele Unite pentru a ajuta Republica Moldova să îşi consolideze rezilienţa politică şi economică, inclusiv agenda reformelor democratice şi securitatea energetică, precum şi pentru abordarea efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a precizat Casa Albă.

Administraţia de la Washington s-a declarat îngrijorată de riscurile destabilizării Republicii Moldova de către Rusia. Informaţiile privind acţiuni în sensul destabilizării Republicii Moldova sunt „profund preocupante”, a declarat săptămâna trecută John Kirby, coordonatorul pentru Comunicare Strategică al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă. Recent, preşedintele Maia Sandu a atribuit Rusiei presupuse planuri de provocare a unor violenţe în Republica Moldova, în scopul înlăturării actualei Administraţii prooccidentale.

Este al doilea discurs pe care Biden îl rosteşte în acest loc în mai puţin de un an, subliniind relaţia din ce în ce mai apropiată dintre SUA şi Polonia, în timp ce războiul din Ucraina continuă să se înteţească. Şi poate nicio naţiune nu înţelege mai bine decât Polonia ce înseamnă libertatea şi ce înseamnă ameninţarea rusă.

„Statele Unite au nevoie de Polonia şi de NATO la fel de mult cum Polonia şi NATO au nevoie de Statele Unite”, a declarat ceva mai devreme preşedintele american la începutul întâlnirii sale cu preşedintele Andrzej Duda.

Zelenski: Putin ar vrea să deschidă front în Transnistria şi să preia controlul aeroportului Chişinău. Reacţia Guvernului din Moldova
„Polonia a fost un jucător esenţial”, a declarat marţi dimineaţă şi consilierul american pentru securitate naţională, Jake Sullivan, după ce Biden şi echipa sa s-au întors de la Kiev. „A fost esenţială pentru a găzdui un număr foarte mare de refugiaţi ucraineni. A fost un centru logistic critic pentru asistenţa militară care merge în Ucraina şi a fost o voce puternică în cadrul unui efort occidental unificat pentru a încerca să se asigure că nu există fisuri, că Occidentul şi coaliţia mai largă de naţiuni se menţin unite atât timp cât este nevoie”, a subliniat Sullivan.

Putin nu mai recunoaşte integritatea teritorială a Republicii Moldova şi vrea recunoaşterea Transnistriei ca stat

Decretul viza implementarea modalităţilor de soluţionare a problemei transnistrene, cu respectarea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a statutului neutru al Republicii Moldova.

„Pentru a implementa în mod consecvent politica externă a Federaţiei Ruse, care face posibilă asigurarea intereselor sale naţionale pe baza principiilor pragmatismului, deschiderii şi abordării multisectoriale în contextul formării unui nou sistem policentric de relaţii internaţionale, decid:

1. Ministerul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, împreună cu alte organisme executive federale:

e) în relaţiile cu statele membre ale Comunităţii Statelor Independente:

să continue participarea activă la căutarea modalităţilor de soluţionare a problemei transnistrene bazate pe respectarea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a statutului neutru al Republicii Moldova în stabilirea statutului special al Transnistriei”, se arată în decretul semnat de Putin pe 7 mai 2012″.

Dar potrivit publicaţiei Ştiri.md, începând din 21 februarie 2023, decretul a fost anulat, iar prevederea oficială nu mai este valabilă.

Temerile oficialilor din Republica Moldova sunt în creştere.

Potrivit declaraţiilor recente ale preşedintelui Maia Sandu a Republicii Moldova, dar şi a informaţiilor împărtăşite de către Volodîmîr Zelenski, preşedintele Ucrainei, Vladimir Putin încearcă să orchestreze o lovitură de stat împotriva guvernului democratic de la Chişinău ori să provoace perturbări sociale pentru a obţine control asupra Aeroportului Internaţional din Chişinău, după cum a declarat şi premierul moldovean, Dorin Recean.

Scopul lui Putin pentru a destabiliza Republica Moldova este să alipească oficial Transnistria de Federaţia Rusă şi să transporte mii de militari pro-ruşi din republica separatistă în Ucraina, pentru a deschide un nou front în încercarea de a captura oraşul portuar ucrainean Odesa.

În 1990, teritoriul actual al Republicii Moldova a fost devastat  de un război soldat cu sute de morţi cu regiunea separatistă pro-rusă Transnistria. România a sărit în ajutorul Moldovei.

Republica Moldova şi-a căpătat independenţa faţă de Uniunea Sovietică la 27 august 1991, dar a fost sfâşiată teritorial de bancul de est al Nistrului după ce guvernul pro-rus a acaparat controlul la Tiraspol.

Situaţia a rămas nerezolvată până în prezent, Transnistria devenind un stat independent de facto, dar pe plan internaţional este recunoscut ca teritoriu ce-i aparţine Republicii Moldova.