BNR a menținut dobânda-cheie, principalul instrument al politicii monetare, la 6,5%. Ce spun analiștii bancari

BNR a menținut dobânda-cheie la 6,5%. Perspectivele inflației s-au deteriorat, iar pachetul de consolidare fiscală anunțat este inflaționist pe termen scurt. Incertitudinile legate de impactul creșterii prețurilor la energie după expirarea plafonului de reglementare la 1 iulie și măsurile anunțate de creștere a cotelor de TVA și a accizelor ar trebui să amâne planurile de reducere a ratelor dobânzilor până în 2026, scriu analiștii BCR într-o notă transmisă investitorilor. Aceste măsuri ar trebui incluse în prognoza actualizată a inflației care urmează să fie prezentată după reuniunea din 8 august.

Experții BCR estimează că actualul nivel al dobânzii cheie va rămâne neschimbat până la ședința din februarie 2026 și va fi urmat apoi de reduceri treptate de 150 de puncte de bază anul viitor.

Previzăm o inflație generală de 7,5% până la sfârșitul anului, presupunând o creștere moderată a prețurilor la energia electrică în iulie, de aproximativ 30%, cu o transmitere de 60% din creșterile de TVA și o transmitere de 100% din creșterea accizelor, mai spune BCR.

Citește și: BNR, şedinţă de urgenţă după adoptarea măsurilor de austeritate. Ce se întâmplă cu creditele românilor

Alte articole

Se schimbă banii, BNR va tipări euro până la final de 2025. Ce riscuri aduce pentru români trecerea la moneda europeană

Anunţul BNR despre banii românilor după măsurile de austeritate luate de Guvernul Bolojan

BNR se simte probabil confortabil cu noul interval de variație pentru EUR/RON, guvernatorul declarând că leul este evaluat corect. Considerăm că 5,05-5,10 este noul interval de variație al băncii centrale pentru EUR/RON, deoarece o slăbiciune suplimentară a leului ar putea adăuga gaz la inflație. Vulnerabilitatea valutară rămâne ridicată din cauza deficitului mare de cont curent, a primelor de risc ridicate și a riscurilor de retrogradare a ratingului suveran.

După câteva luni de stabilitate (aprox. 5%), inflația anuală a urcat la 5,5% în mai 2025, alimentând temeri că ultima etapă a dezinflației va fi dificilă. Creșterea a fost determinată de volatilitatea prețurilor la alimente (legume și fructe), peste inflația persistentă la servicii, strâns legată de evoluția salariilor și factori specifici țării, arată și bancherii de la BRD într-un raport.

În opinia lor, riscurile la adresa inflației în semestrul II 2025 sunt: Ajustarea parametrilor fiscali – creșterea TVA, evoluția recentă a prețului petrolului (Brent +18% în ultima lună), expirarea plafonului la prețul energiei electrice și la unele alimente de bază, disputa tarifelor comerciale SUA. Astfel, inflația ar putea urca spre intervalul 6,0%- 7,0%, spun ei.

Politica monetară se confruntă din nou cu o provocare: să asigure convergența sustenabilă a inflației spre criteriul de stabilitate a prețurilor, buna funcționare a piețelor monetare și valutare și ajustarea ordonată a dezechilibrelor macroeconomice. „Va fi esențială evaluarea corectă a intensității factorilor inflaționiști și anti-inflaționiști, inclusiv distribuția lor în timp. Prudența și flexibilitatea vor rămâne definitorii”, arată raportul BRD.

Citește și: Apare moneda de 1 leu în România. BNR anunţă că este disponibilă pe piaţă din 7 iulie 2025

Probabilitatea unei reduceri a ratei dobânzii în acest an a scăzut semnificativ, fiind posibilă chiar o creștere, conchid analiștii citați.

Odată cu pachetul fiscal anunțat recent, direcția politicii fiscale a devenit acum mai transparentă. Cu toate acestea, există încă incertitudini cu privire la impactul final al acesteia asupra inflației. Pe termen scurt, se așteaptă ca presiunile inflaționiste să crească din cauza majorării facturilor la energie începând din iulie, amplificate de creșterile TVA-ului și ale accizelor începând din august, spune ING.

Per total, anticipăm că acești factori combinați vor împinge inflația în intervalul 7,5-8,0% în lunile următoare, care se va stabiliza probabil mai aproape de 7,5% până la sfârșitul anului. Creșterea economică ar putea scădea la doar 0,3% în 2025 – un rezultat care pare acum mai plauzibil

Încrederea consumatorilor s-a deteriorat vizibil de la începutul anului, așteptările privind șomajul înrăutățindu-se și ele, în timp ce eliminarea deja anunțată a indexării salariilor și pensiilor din sectorul public pentru anul viitor nu face decât să amplifice tendințele de economisire care ar trebui să urmeze în trimestrele următoare. Alte reforme care vor fi anunțate în iulie, care vizează optimizările sectorului public într-un sens mai larg, adaugă, de asemenea, riscuri negative la presiunile din partea cererii, mai arată raportul.