Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, a publicat o opinie pe blogul Băncii Naționale în care i-a acuzat pe guvernanți că sunt iresponsabili în ceea ce privește discuțiile privind reducerea deficitului bugetar, și chiar că încalcă unele principii economice de bază.
Oficialul BNR arată cum reprezentanții partidelor politice, în căutarea unor noi surse de venituri la buget, au propus impozite precum taxa de solidaritate sau taxa pe tranzacții financiar-bancare, care se adaugă altor „găselnițe” de tipul taxei pe stâlp.
Citește și : Analiză BNR: Cât ne-a costat, de fapt, invazia Rusiei în Ucraina. Gaura făcută în economie și în bugetul de stat
„Astfel de invenții, cu randament incert, nu fac decât să enerveze sectoarele și grupurile sociale cărora li se aplică. Un alt aspect demn de menționat este că, pe lângă faptul că se inventează noi impozite, modificările fiscale sunt foarte dese.
Astfel, conform studiului „Modificările noului Cod fiscal: inventar și impact (2015-2023)”, elaborat de The Tax Institute, în perioada menționată au fost introduse în fiscalitate 554 de modificări prin 107 acte normative (Legi, OG, OUG). Mult mai simplu ar fi de replicat sistemul fiscal din alte state în tranziție, care au înregistrat succese în stabilizarea macroeconomică”, spune economistul șef al instituției conduse de Mugur Isărescu.
Un astfel de stat care ar trebui să fie luat ca model este Polonia, ce nu este foarte diferită de România în ceea ce privește tabloul macroeconomic.
„Dacă România ar colecta TVA mult mai bine (cu 2% din PIB în plus), s-ar putea apropia de nivelul deficitului bugetar din Polonia
Citește și : Vestea momentului, gură de oxigen pentru Guvern! România a încasat 1,3 miliarde euro din PNRR
Dar chiar și în acest scenariu optimist (și la care nu se poate ajunge pe termen scurt), tot ar rămâne o diferență notabilă: statul polonez funcționează cu venituri bugetare de circa 42% din PIB și cu cheltuieli de circa 48% din PIB, în timp ce statul român funcționează cu venituri bugetare de circa 33% din PIB și cu cheltuieli de circa 42% din PIB”, mai scrie economistul-șef al BNR.