BNR afirmă că majorarea de TVA a fost transferată „în foarte mare măsură” în prețuri

BNR amintește că rata anuală a inflației a crescut în iulie 2025 la 7,84 la sută, de la 5,66 la sută în iunie, iar în august a urcat la 9,85 la sută, peste nivelul prognozat.

Principalele motive au fost expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie.

Facturi triple la gaze în această lume, la cerere se acceptă plata în rate. Cine sunt românii ghinionişti

Instituția mai subliniază că a fost transferată într-o foarte mare măsură majorarea cotelor de TVA asupra prețurilor de consum, deoarece cererea a rămas rezilientă pe anumite segmente, alături de un nivel crescut al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt.

Alte articole

Românii pun bani mai mulţi „la ciorap”. BNR: Depozitele populaţiei au crescut în luna octombrie

BNR arată că înghețarea pensiilor și salariilor din sectorul bugetar a scăzut consumul. Produsele care au devenit tot mai scumpe în ultimul an

Adrian Codîrlașu, președintele CFA România: BNR a revenit la politica valutară de dinainte de războiul din Ucraina
Banca Națională a ținut stabil cursul în anii de după declanșarea războiului din Ucraina, fără a permite o depreciere peste pragul de 5 lei/euro, în ciuda deteriorării peste măsură a balanței comerciale și a deficitului de cont curent.

Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, a declarat pentru Curs de Guvernare că BNR a revenit la politica valutară de dinainte de războiul din vecinătatea României, prin care permitea o depreciere anuală de 1-2% a leului în raport cu euro, pentru a acomoda cursul în raport cu poziția economiei.

BNR lansează moneda de 10 lei, de luni va fi în circulaţie. Ce personalitate a României va fi reprezentată

”Având în vedere inflația, este normal să se deprecieze leul și, cum am spus și în outlook-ul nostru la CFA România, ne așteptăm ca această depreciere a leului să continue în anul următor cu undeva la o depreciere de 10-15 bani pe an, adică undeva la 2-3% pe an, cumva să se acopere diferențialul de inflație dintre România și zona euro.

Acum diferențialul de inflație e mult mai mare, dar o depreciere în plus ar avea și impact asupra inflației și atunci probabil se va merge pe o depreciere lentă a leului în anul următor. Similar cu ce am avut până la declanșarea războiului în Ucraina”, ne-a declarat președintele CFA România.

Cod roșu și pentru economie: România riscă recesiunea. 2026 ar putea aduce noi scumpiri în lanț și TVA de 24%

Acesta a punctat că deficitele tot mai mari ale României sunt o problemă care trebuie corectată. ”Dacă este să vină o criză în România, acela e canalul: deficitul de cont curent, pentru că acolo este valuta care trebuie să fie plătită în exterior. Acela ar fi canalul de venire al unei crizei. Asta s-a întâmplat în 2008.

De asta e foarte important să corectăm acest deficit, să-l ducem către niveluri sustenabile. E adevărat, până anul trecut era finanțat din bani europeni, dar nu am mai luat bani europeni și vedem că investițiile străine în România nu mai cresc cum creșteau. Este relativ normal, avem o politică fiscală impredicibilă și asta nu are cum să ajute investițiile străine”, a precizat Adrian Codîrlașu.

Potrivit acestuia, BNR va permite în perioada următoare doar o depreciere lentă a cursului pentru a evita accentuarea puseului de inflație.

”O depreciere a leului s-ar duce și în inflație. De asta mă aștept la volatilitate redusă a cursului și doar o ușoară depreciere, pentru că avem inflația. Odată ce inflația se calmează și cursul va continua acel trend de depreciere de 10-15 bani pe an, ajungem la un curs real constant și atunci da, va avea un impact neutru pe deficitul de cont curent”, a mai explicat  Codîrlașu.

Prețurile au luat-o razna. Cât costă un kilogram de spanac la tarabele din piață

Aurelian Dochia: Corecția balanței comerciale se poate face printr-o depreciere a cursului
La rândul său, analistul financiar Aurelian Dochia a declarat că Banca Națională pare dispusă să accepte o ușoară depreciere și inflația ce va rezulta din această depreciere, pentru a corecta ușor deficitul de balanță comercială și prin extensie pe cel de cont curent.

”Banca Națională este conștientă că o depreciere are implicații asupra inflației. Și nu a fost încântată până acum de ideea de a lăsa cursul ceva mai jos, pentru că, în ultimă instanță, legea impune BNR să aibă grijă de inflație (nu de balanța comercială).

Numai că, acum, pe fondul măririlor de prețuri care au apărut, inclusiv cu creșterea de TVA și renunțarea la plafonările din energie, această ușoară depreciere probabil că nici nu se mai cunoaște în puseul acesta de creștere a prețurilor. Cred că îngrijorarea pentru Banca Națională în momentul de față este mai mică din punctul ăsta de vedere. (…)

Noi discutăm aici de Banca Națională, care gestionează cumva cursul de schimb. De altfel, chiar suntem oficial într-un regim de curs de schimb administrat – deci Banca Națională își permite și își propune să intervină în anumite momente pentru a menține cursul de schimb –  dar vreau să subliniez că, până la urmă, pe termen lung, nici BNR și nici alte bănci centrale din lume nu pot să se opună unor forțe ale pieței care duc la o depreciere sau uneori la apreciere – în cazul nostru e vorba de depreciere”, a precizat Aurelian Dochia.