BNR trage cel mai dur semnal de alarmă. Anunțul îi vizează pe toți românii cu lei pe card sau numerar: „O catastrofă”

BNR speră la acțiuni ferme din partea autorităților, care să inspire încredere și să ofere stabilitate: politici fiscale coerente, guvern stabil și măsuri de reducere a deficitului. De asemenea, este nevoie de o inversare a tendinței actuale de retragere a capitalului și atragerea de noi investiții. În lipsa acestora, piața va rămâne agitată.

Dan Suciu a subliniat că tensiunile politice și întârzierile în implementarea reformelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) contribuie decisiv la incertitudinile din piață. Blocajele politice, campania electorală prelungită și lipsa unui guvern stabil sunt doar câțiva dintre factorii care afectează percepția investitorilor și contribuie la volatilitatea cursului de schimb.

Un exemplu clar este deprecierea recentă a leului, care, deși nu foarte mare în termeni financiari (aproximativ 3%), a fost resimțită puternic într-un context în care stabilitatea valutară devenise normă. Această schimbare de direcție a fost alimentată și de semnalele de instabilitate din cadrul coaliției de guvernare, care pun sub semnul întrebării capacitatea de a menține o ordine politică coerentă.

Vezi și Alertă de la BNR pentru toți românii care țin banii la ciorap sau pe card. Din păcate, e adevărat: „Știu că doare”

Alte articole

Alertă de la BNR pentru toți românii care țin banii la ciorap sau pe card. Din păcate, e adevărat: „Știu că doare”

BNR lansează cel mai dur avertisment pentru români: „Titanic scrie pe noi! Mergeți la vot și evitați dezastrul, pentru numele lui Dumnezeu!”

Totodată, întârzierea reformelor asumate în PNRR reprezintă un motiv major de îngrijorare pentru BNR. Aceste fonduri europene nerambursabile ar fi trebuit să susțină dezvoltarea economică a României, dar riscul de a le pierde din cauza amânărilor amenință stabilitatea pieței financiare.

Purtătorul de cuvânt al BNR a atras atenția că orice întârziere în formarea unui nou guvern adâncește criza. Instabilitatea actuală reduce capacitatea statului de a lua decizii economice solide, afectând astfel încrederea investitorilor. Chiar dacă există rezerve valutare suficiente pentru intervenții temporare, acestea nu pot compensa lipsa de predictibilitate pe termen lung.

În acest context, riscul ca agențiile internaționale de rating să retrogradeze economia României la nivelul „junk”, nerecomandat pentru investiții, este real, deși o astfel de decizie nu este așteptată mai devreme de toamnă. Până atunci, însă, România trebuie să evite orice „catastrofă economică”, așa cum s-a exprimat Suciu, pentru a nu agrava situația. Suciu a mai punctat că recâștigarea încrederii în piețe este un proces dificil, cu atât mai mult într-un climat politic instabil și lipsit de direcție.

„Am spus de la bun început că în noul context care se profila, în urma retragerilor semnificative de valută, cauzate de evenimentele politico-economice care au loc în România în ultima perioadă, încercăm să obținem un echilibru atât pentru curs, cât și pentru dobânzi, la noile plafoane pe care le întrevedeam. În ceea ce privește dobânzile, avem un plafon cert, pentru că ele nu au cum să treacă de 7,5%, este dobânda Lombard, pentru că odată ajunse la acel la fond, băncile au alte soluții de finanțare. Această creștere de dobândă se datorează unei lichidități mai reduse în piață, care a făcut ca leul să fie ceva mai mai bine cotat astăzi. Dar lichiditatea mai redusă, odată ce dobânda ajunge spre 7,5%, poate fi compensată prin alte mecanisme bancare.

În ceea ce privește dobânzile, probabil că suntem spre vârf, iar în ceea ce privește cursul, dați-mi voie să nu folosesc certitudini. Am ajuns la un alt palier și probabil că este o zonă de relativ confort pentru perioada imediat următoare, pentru că impredictibilitățile continuă și marile răspunsuri legate de deficitele bugetare ale României așteaptă încă să primească răspunsul”, spune Dani Suciu.

Reprezentantul lui Mugur Isărescu susține că BNR se așteaptă la „mesaje și decizii clare care să arate o stabilitate guvernamentală, o direcție de evoluție a finanțelor publice și a deciziilor legate de deficite care să meargă în jos, o reluare a fluxurilor financiare care să nu mai fie doar de ieșire a banilor din țară, ci și de intrare a banilor din țară”, susține Dan Suciu de la BNR.

„Au fost un cumul de elemente care a dus la această situație, de la perioada electorală prelungită, la necunoscutele legate de alegeri și la incertitudinile legate de viitorul guvern. Până nu primim răspunsuri ceva mai clare la toate aceste provocări, va fi destul de greu să avem alte evoluții. Sperăm să avem o temperare a creșterilor pe care le-am avut în ultima perioadă. Avem un prim semnal, dar e încă de lucru și suntem aici foarte atenți la ceea ce se întâmplă în piață, la Banca Națională”, a explicat acesta.

Potrivit purtătorului de cuvânt al BNR, „noi trebuie să răspundem la provocările pieței, iar provocările pieței sunt determinate de o situație politică, economică și electorală foarte complicată. Cu cât mai mult predictibilitate în această zonă, cu atât mai eficiente sunt eventualele intervenții pe care le face Banca Națională pentru calmarea pieței. Pentru că este o piață nervoasă. Chiar dacă astăzi am avut o ușoară întărire a leului în raport cu euro, piața este nervoasă, este agitată, este destul de speriată și nici perspective legate de inversarea fluxurilor de capital de care vorbeam nu vedem neapărat pe termen scurt și mediu. Noi avem încredere în moneda națională, suntem gestionarii acestei monede. Noi lucrăm ca această variație de curs să nu fie una mare. Deocamdată, în termeni financiari, 3% nu e o cifră mare. Știu că a fost o presiune destul de mare în ultima perioadă, știu că am trecut de praguri pe care le considerăm pe bună dreptate psihologice. Nu e un moment de confort pentru nimeni. Dar, în termeni financiari, 3% nu-i mult. Obișnuiți fiind cu o stabilitate a cursului, a apărut dintr-o dată foarte mult. Această stabilitate a cursului a putut fi obținută pe baza fluxurilor financiare care veneau în țară, nu care ieșeau din țară, cum se întâmplă acum, deci o schimbare completă de paradigmă și a unei stabilități pe care am avut-o din ceea ce înseamnă orientare a guvernamentală”.

(…). „E o prelungire a stării de interimat, o prelungire a incapacităților guvernamentale de a lua decizii în sensul de care vorbeam. Sunt două din împrejurările pe care piața le-a văzut ca atare și ați văzut reacțiile, pentru că acestea au fost în bună măsură anticipate. Ca posibilități, este rolul tuturor în România în acest moment, cărora ne pasă de ce se întâmplă, să contribuim la înlăturare acestor două cauze, care de fapt sunt aceleași legate de instabilitate. În momentul acela putem vorbi despre consolidarea bugetar-fiscală care să nu mai aducă emoții în piețe și evoluții așa cum le-am văzut în săptămâna aceasta. Orice zi pierdută este încă o cauză de deficit. Suntem în ceasul al douăsprezecele deja. Nu cred că trebuie să mai pierdem timp. Chiar dacă Banca Națională are un buffer consistent, chiar dacă avem o rezervă importantă de valută cu care putem opera, ea nu e nelimitată și nici răbdarea investitorilor nu e nelimitată. Ba, dimpotrivă, și ei sunt în ceasul al doisprezecelea. În zona de necunoscute în care ne aflăm acum, e ușor să spui orice. Importanța nu e de a avea scenarii cât mai variate. Important este să avem consistență și să încercăm să mergem spre răul cel mai mic în ceea ce privește scenariile de criză sau de probleme legate de economie”, a continuat purtătorul de cuvânt al BNR.

Citește și Bancnotele pe care trebuie să le schimbi. Nu mai sunt bune, au expirat. Anunțul Băncii Naționale

„Dacă nu se întâmplă o catastrofă până atunci, adică în lunile august, septembrie, octombrie, când cele trei mari agenții de rating vor reevalua ratingul României, nu cred. Nu vreau să definesc ce înseamnă catastrofă, nici nu mă gândesc, nici nu știu ce înseamnă acuma. Dar în mod normal, agențiile nu se grăbesc să facă evaluarea decât în termenii în care i-au stabilit inițial, adică lunile august, septembrie, octombrie”, a transmis Suciu. Acesta a subliniat că „încrederea în piață se pierde ușor” și „se câștigă mai greu”.