BNR: Un român din patru a făcut datorii, iar unul din zece a pus bani la ciorap în ultimul an

Din cercetarea „Consumer Sentiment România”, realizată de Mkor, pentru 25% dintre respondenți veniturile acoperă doar cheltuielile de bază, 25% au apelat la economii ca să treacă luna, iar 23% au făcut datorii pentru aceleași cheltuieli, anunţă BNR.

În ansamblu, la finalul lunii, doar 8,7% din totalul chestionați au declarat că reușesc să pună ceva bani deoparte. În același timp, contractarea unui credit rămâne stabilă de trei ani, între 10% și 12% dintre respondenți la fiecare etapă de analiză, iar pe de altă parte încrederea în BNR a scăzut de la 4,1 la 3,8, pe o scală de la 1 la 7.

Potrivit sursei citate, intenția de a cumpăra o mașină s-a diminuat cu jumătate (de la 8% la 4%) într-un singur an, iar 61,4% dintre români se așteaptă să plătească mai mult la cumpărăturile mari în următoarele 12 luni.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

De asemenea, aproape o treime (32%) din totalul celor chestionați se așteaptă să plătească mai mult pentru schimbul valutar, față de 16%, acum trei ani. Pe acest fond, 14% dintre respondenți susțin că plănuiesc să economisească direct în valută.

Alte articole

Luna septembrie vine cu scumpiri pentru anumite alimente de bază. Produsele care se vor scumpi la raft

Românii ar putea lua credite garantate cu titluri de stat. Noul proiect al Băncii Naționale a României

În actuala conjunctură politico-economică, 75% dintre români spun că prețurile au crescut notabil în ultimul an, față de 59% în 2025. În plus, șapte din zece persoane cred că ritmul de creștere va continua sau se va accelera.

Întrebați cu cât cred că au crescut prețurile în ultimele 12 luni, românii răspund, în medie, cu 16%, față de 21%, în urmă cu trei ani. În paralel, ponderea celor care spun că ‘prețurile au crescut semnificativ’ a urcat la 75%, în trimestrul al doilea din 2026, după minimul de 59% din aceeași perioadă a anului anterior.

Citește și Eugen Rădulescu (BNR), avertisment dur: „Domnilor, treziţi-vă! Vom ajunge să mâncăm iarbă şi scoarţă de copac”

Conform studiului, alimentele rămân principalul reper după care românii observă scumpirile, 86% dintre respondenți le menționează, față de 74% carburanții și 69% facturile la utilități.

Cursul valutar a urcat pe locul patru ca semnal al scumpirilor, la 45%, față de 25%, cu trei ani în urmă. Urmează taxele plătite (42%), medicamentele (35%), ieșirile în oraș (34%) și abonamentele de telefonie, TV sau aplicații (32%).

În ceea ce privește valoarea taxelor plătite, aceasta a urcat ca semnal de scumpire de la 34% la 42% în trei ani, facturile la utilități fiind cea mai simțită presiune: 69% le resimt acum, față de 65% în 2023.

Totodată, nivelul impozitelor și al taxelor ca grijă la nivel de țară a coborât ușor, de la 38% la 35%, iar dintre cei care se așteaptă la scumpiri, 66% le pun pe seama acestor dări.

Pe segmentul medicamentelor, prețul a urcat ca semnal de scumpire de la 33% la 35%, în timp ce costurile serviciilor medicale rămân aproape neschimbate ca grijă de familie, de la 21% la 20%. Sănătatea mentală este menționată de 16% dintre români, un nivel neschimbat de trei ani. În context, se remarcă o diferență la nivel de generații cu privire la grija față de sănătatea mentală: 34% dintre respondenții Generației Z o menționează, de peste trei ori mai mult decât cei din Generația X (10%), iar la ei devine a treia grijă, înaintea sănătății fizice.

Datele incluse în studiu sunt extrase din cercetarea ‘Consumer Sentiment România’, serie trimestrul 3 din 2023 – trimestrul 2 din 2026, realizată pe un eșantion de 2.486 de respondenți/trimestru, prin metoda online (CAWI), prin Panelul Mkor. Marja de eroare este de +/-3,1%

Leonardo Badea (BNR): Globalizarea nu dispare; regulile, stimulentele și raporturile de putere care au făcut-o posibilă sunt renegociate

Globalizarea nu dispare, ci regulile, stimulentele și raporturile de putere care au făcut-o posibilă sunt renegociate, iar eficiența economică nu mai este singurul reper al deciziilor economice, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României.

‘Fenomenul la care asistăm astăzi nu indică în mod necesar abandonarea globalizării, ci mai degrabă un demers de modificare a modelului de dezvoltare pe care aceasta l-a susținut. Globalizarea nu dispare; mai bine spus, regulile, stimulentele și raporturile de putere care au făcut-o posibilă sunt renegociate. În logica dominantă a ultimelor decenii, eficiența economică s-a impus ca și criteriu principal al localizării producției. Răspunzând la întrebarea ‘unde poate fi realizată o anumită etapă a producției mai bine, mai rapid sau la un cost mai redus?’, fără să dispară complet, distanțele geografice și granițele naționale și-au diminuat importanța economică’, arată Badea, în articolul ‘Globalizarea renegociată, între hegemonie, protecționism și reziliență’.

El subliniază că globalizarea a generat câștiguri importante, dar acestea nu au fost distribuite uniform. ‘Așadar, reala problemă nu este că globalizarea nu a generat bunăstare, ci că distribuția beneficiilor a fost inegală, iar costurile au fost resimțite disproporționat. Distincția devine deci esențială – o creștere a bunăstării globale poate coexista cu pierderi semnificative pentru anumite grupuri, sectoare sau regiuni. Și tocmai aceste pierderi concentrate au dobândit, în timp, o forță politică mult mai mare decât câștigurile difuze ale consumatorilor și ale economiei în ansamblu’, susține oficialul BNR.

Potrivit analizei, interdependența economică este percepută în prezent atât ca avantaj, cât și ca vulnerabilitate. ‘Interdependența economiilor a fost percepută multă vreme ca un câștig real al globalizării, dar iată că astăzi, este percepută deopotrivă ca vulnerabilitate. Schimbarea de percepție devine catalizatorul unei reașezări a valorilor economice asociate securității, rezilienței și autonomiei strategice. Eficacitatea economică prin prisma costului minim nu mai este singurul reper al deciziilor economice, ci este completată acum de criterii privind siguranța aprovizionării, controlul tehnologiilor critice, securitatea energetică sau apropierea geopolitică a partenerilor’, menționează Leonardo Badea.

În acest context, fragmentarea economică nu înseamnă neapărat sfârșitul globalizării, ci ar fi ‘mai potrivit să vorbim despre sfârșitul unei forme de globalizare’.

Mugur Isărescu intervine după ce Eugen Rădulescu a spus că „vom ajunge să mâncăm iarbă şi scoarţă de copac”: „Mesajele angajaților BNR pe rețelele sociale nu sunt luări de poziții oficiale ale băncii”

Totodată, Badea atrage atenția și asupra costurilor protecționismului și ale războaielor comerciale. ‘Tarifele pot proteja temporar anumite industrii, pot modifica stimulentele pentru investiții și pot deveni instrument de negociere; pot crea presiune asupra partenerilor comerciali pentru renegocierea unor acorduri sau pentru corectarea unor dezechilibre considerate excesive. Dar și tarifele implică un cost – pot majora prețurile și pot afecta industriile care utilizează bunuri importate. Nu în ultimul rând, pot genera represalii, conducând și la diminuarea schimburilor comerciale și a investițiilor’, susține prim-viceguvernatorul BNR.

În concluzie, analiza pledează pentru o nouă arhitectură a globalizării, care să combine eficiența economică și reziliența. ‘Obiectivul rezonabil nu este întoarcerea la o economie fără interdependențe, lucru de altfel aproape imposibil în era digitală, ci dezvoltarea unui nou model echilibrat și mai sustenabil. În fond, disputa actuală nu vizează atât înlocuirea modelului globalizării cu unul al deglobalizării, cât transformarea principiilor care îi structurează funcționarea – de la abordarea construită aproape exclusiv pe eficiență la abordarea care integrează, alături de eficiență, reziliența, securitatea și diminuarea disparităților”, a mai scris Leonardo Badea.