Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 8% pe an, de la 8,02% pe an, vineri, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Ultima dată când indicele a avut un nivel apropiat a fost pe 10 octombrie (7,99% pe an). ROBOR la 3 luni este în scădere începând cu finalul lunii octombrie, în data de 27 octombrie indicele atingând valoarea de 8,21% pe an și maximul ultimilor 12 ani. Ulterior, ROBOR a scăzut aproape zilnic.

Alte Articole

Vestea cruntă despre VIOREL Lis! Din păcate, e adevărat. Oana ...

Boicot oficial la adresa Austriei. Ministrul Turismului îi îndemna ...

Lovitură pentru 1.5 milioane de angajaţi români de la 1 ianuarie ...

Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României a declarat în direct la Euronews România că indicele IRCC, în funcție de ce este calculată rata dobânzilor pentru cele mai multe dintre credite, va crește și va depăși ROBOR, chiar și pe fondul scăderii inflației. Dan Suciu a evidențiat că „dobânzile în România față de inflația existentă sunt mici” deoarece „într-o lume normală, dobânzile sunt peste inflație”.

Invitat în studioul Euronews România, reprezentantul BNR a explicat că în momentul de față majoritatea creditelor, mai exact aproape 500.000, sunt cotate la IRCC, iar „vreo 300.000 de credite mai sunt cotate cu ROBOR”.

Dan Suciu a avertizat că IRCC va crește întrucât există un decalaj de câteva luni față de ROBOR. „Toate creditele noi sunt cotate la IRCC, conform noii legi din 2019. (…) E clar că indicele IRCC va crește. Are un decalaj față de ROBOR de aproximativ șase luni. Cu timpul el va crește. Se poate calcula în avans. Știi cam cu trei luni înainte cât va fi. În funcție de ce s-a întâmplat pe aceeași piață pe care evoluează ROBOR, la cotațiile la care se fac tranzacții. IRCC-ul evident că va crește. Marea problemă este că în momentul în care ROBOR-ul va începe să scadă, odată ce va scădea și inflația. Va veni și acel moment în care inflația va începe să scadă mai semnificativ. Atunci va începe să scadă ROBOR-ul.

Nu știu ce înseamnă asta în termeni neți pentru plata creditului, dar aceasta este evoluția. Nu sunt în măsură să dau sfaturi ca oamenii să treacă la IRCC”, a afirmat directorul de comunicare al BNR.

„Creditul nu e un ajutor social. Să nu facem această confuzie. (…) Creditul e un împrumut. E o obligație. În terminologia cuvântului, înseamnă că e o încredere pe care o transferi cumva. Îmi asum o obligație că voi da banii aceia înapoi.

Mugur Isărescu, despre dublarea ratelor românilor: Nimeni nu a luat credite, în România, cu pistolul la tâmplă

Nu cred că oricine în România ia credit. Nu vă supărați. Normele BNR sunt destul de dure. Am făcut foarte bine să limităm rata la 40% din venit. Între timp au mai crescut salarii. Am cerut băncilor să facă teste de stres.

Credem că deciziile de a limita accesul la credite sunt juste. Oamenii sunt responsabili în ceea ce înseamnă creditul.

Creditul înseamnă o obligație chiar dacă nu ne place acest lucru. E o vorbă veche. Te bucuri în prima zi în care ai luat creditul și suferi 20 de ani până îl plătești”, a mai precizat reprezentantul BNR. Întrebat dacă i-ar sfătui pe români cu credite să facă trecerea de la ROBOR la IRCC, Dan Suciu a recomandat ca fiecare persoană să-și facă proprie evaluare.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis Parlamentului, într-o scrisoare cu aviz negativ pentru un proiect de lege, că la nivelul Băncii Naţionale a României au fost elaborate propuneri legislative prin care competenţele de protecţie a consumatorilor de servicii financiar-bancare să fie preluate de banca centrală de la ANPC. Este prima menţiune într-un document oficial a intenţiei BNR de a redeveni Autoritate de protecţie a consumatorilor, cum a fost înainte de 2008

Consiliul Concurenţei a finalizat inspecţiile inopinate efectuate la cele 10 bănci care participă la stabilirea ratelor ROBID/ROBOR, investigaţia continuă şi băncile riscă amenzi de maximum 10% din cifra de afaceri

Consiliul Concurenţei a finalizat inspecţiile inopinate efectuate la cele 10 bănci participante la stabilirea ratelor de referinţă ROBID/ROBOR. Documentele ridicate în cadrul inspecţiilor inopinate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Potenţiala practică anticoncurenţială afectează întreg teritoriul României, indicele ROBOR stabilit de cele 10 bănci fiind o componentă a preţului (rata dobânzii) pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor fizice înaintea datei de 2 mai 2019 şi a creditelor în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor juridice din toate sectoarele economice. Instituţiile care încalcă legea concurenţei riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.

OBOR este rata de referinţă a pieţei monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituţii de credit relevante din punctul de vedere al activităţii pe piaţa monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanţă stabilite de Banca Naţională a României (BNR).

Guvernatorul BNR, atac fără precedent la Guvern. Isărescu avertizează că inflația va crește până la 16 la sută spre finalul anului

ROBID este rata de referinţă a pieţei monetare interbancare pentru depozitele atrase de către bănci de la alte bănci participante la tranzacţiile de pe această piaţă. ROBID se determină în cadrul aceleiaşi proceduri de fixing, împreună cu ROBOR.

”Documentele ridicate în cadrul inspecţiilor inopinate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Inspecţiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate. Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor”, mai arată autoritatea de concurenţă.

Legea concurenţei interzice orice înţelegeri între companii şi practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească, în special cele care stabilesc preţuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiţii de tranzacţionare.