Board-ul Băncii Mondiale a aprobat acordarea unui împrumut de 1 mld. euro către România

„Împrumutul se contractează în contextul eforturilor de consolidare a rezervelor fiscale şi de menţinere a nivelului de acoperire a necesarului brut de finanţare. Împrumutul este considerat de autorităţile române ca un instrument de protejare a finanţelor publice împotriva unor şocuri externe neprevăzute”, se arată într-un comunicat transmis de minister.

Împrumutul vine în completarea asistenţei financiare de tip preventiv acordată pe perioada 2011 – 2013 de către FMI şi UE.

Autorităţile române pot opta între a folosi parţial sau integral aceşti bani sau a nu utiliza banii din linia de credit.

„Este puţin uzual ca o ţară membră a UE, cum este România, să acceseze resursele Băncii Mondiale printr-un asemenea produs (DPL-DDO), linia de credit de care vorbim. Guvernului i s-au dat de aptsemnale de încurajare pentru promovarea politicilor necesare creşterii competitivităţii şi realizării unei creşteri economice sănătoase în următorii ani. Cu alte cuvinte, „noi, comunitatea internaţională”, te sprijinim pe tine, Romania, cu „bani ieftini” ca să-ţi faci o rezervă pentru situaţii neprevăzute, deşi, ca ţară membră UE, ar fi trebuit să faci acest lucru singură, dar te încurajam să-ţi faci ordine în propria-ţi curte pentru că eşti în stare”, afirmă secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Claudiu Doltu.

Alte articole

FMI și Banca Mondială anunţă apocalipsa pentru România. Ce se întâmplă cu inflaţia şi cu deficitul de cont curent

Vicepreședinta Băncii Mondiale transmite că românii au 80% din puterea de cumpărare a UE: „Sunt puține țări care au avansat atât de repede”

El arată că utilitatea acestui acord de împrumut provine din faptul că el se consideră parte din stocul de bani de rezervă („buffer-ul”) pe care Trezoreria îl realizează şi îl gestionează pentru a se pune la adăpost în situaţia în care ar apărea turbulenţe majore pe pieţele financiare.

Altfel spus, dacă situatii nedorite ar apărea,în mod neprevăzut, pe pieţele financiare şi ar genera posibilitatea creşterii costurilor de finanţare a deficitelor temporare din Trezorerie, Romania nu s-ar afla cu spatele la zid”, a adăugat Doltu.

El afirmă că, dincolo de acest împrumut, mult mai importantă este reconsiderarea parteneriatul cu Banca Mondială.

„Să nu uitam că,în acest moment, avem un portofoliu de proiecte în cadrul acestui parteneriat de aproximativ 1,3 miliarde de euro. Jumătate din bani sunt încă nefolositişi chiar plătim pentru „nefolosirea” lor. Dincolo de bani, însă, sunt multe semne de întrebare legate de valoarea adaugată a acestor proiecte. Parteneriatul cu Banca Mondialănu este menit să rezolve problemele de finanţare ale deficitelor din Trezorerie”, a spune Doltu.

Guvernul a aprobat la mijlocul lunii mai acordul convenit cu Banca Mondială pentru contractarea acestui împrumut.

Prin acordul negociat cu Banca Mondială, Ministerul Finaţelor urmăreşte să obţină o plasă de siguranţă suplimentară de la instituţia internaţională sub forma unei linii de credit, care va rămâne la dispoziţia României timp de trei ani în cazul blocării pieţelor externe, la un cost de 0,25% pe an.

România are în derulare un acord de tip preventiv cu FMI în valoare de 3,6 miliarde euro, completat de o înţelegere similară cu Comisia Europeană pentru foduri disponibile de 1,4 miliarde euro.

Acordurile cu instituţiile financiare urmează programului de finanţare de 20 miliarde euro derulat în perioada 2009-2011.