E ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul. Boboteaza semnifică sfinţirea apelor din întrega lume, a întregii creaţii. După cum Iisus Domnul s-a coborât în râul Iordan pentru botez.

Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci pâine ...

Traian Băsescu, despre momentul în care România a pierdut ...

Din punct de vedere bisericesc, este vorba despre o sărbătoare foarte veche. Îşi are originea în Ţara Sfântă. Slujba de Bobotează nu se săvârşeşte în biserică, ci afară, lângă o apă curgătoare ori o fântână.

De Bobotează se sfințește apa în timpul slujbei din Iordan. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână -, în imediată vecinătate a unei ape curgătoare sau în curtea bisericii.

Citește și Rugăciuni pentru copii de citit dimineața, seara, pentru școală și pentru sănătate. Sunt grabnic ajutătoare şi făcătoare de minuni

Se aduce apă și se pune în vase mari de lemn sau metal. Se taie la râu o cruce mare de gheață. În jurul ei se desfăşoară întreg ceremonialul religios, la care participa, de obicei, toată comunitatea.

Tradiții și obiceiuri de Boboteaza

În ajunul Bobotezei, tradiția spune că se ține post negru, nu se mănâncă și nu se bea nimic. Tot în ajun, preoții merg din casă în casă pentru a binecuvânta și a stropi cu agheasmă pe toată lumea.

Fetele nemăritate ar trebui să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care stropește preotul și să o pună sub pernă ca să-și viseze ursitul, mai spune tradiția. O tradiție veche spune că fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei. Iar dacă, a doua zi, îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat. În Ajun de Bobotează, potrivit superstițiilor, se spune că dacă o femeie cade sau se împiedică pe gheață, în viitorul apropiat se va căsători. Tot în ajunul Bobotezei 2022, ortodocșii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciunul pe rit vechi 2022, care se sărbătorește pe 7 ianuarie, în aceeași zi cu Sfânul Ion.

Pentru a fi sănătoase tot anul, femeile nu au voie să spele rufe în apele curgătoare vreme de opt zile după sfințirea apelor. Prin tradiție, apele rămân sfinţite timp de şase săptămâni. Când este foarte frig (proverbialul ger al Bobotezei), se pregăteşte „Crucea de gheaţă a Bobotezei .”

Se spune că de Bobotează, gospodinele nu trebuie să înstrăineze nici un obiect din casă. Cine va da cu împrumut un obiect din casă și mai ales bani, nu va avea spor în gospodărie multă vreme.

În unele zone din Transilvania, cu precădere în Maramureș, fetele trebuie să alerge dis de dimineață după apa sfințită, luată din râu. Tradiția spune că fata care se întorcea prima cu apa era cea mai harnică pentru tot restul anului. În unele zone din Banat, tot fetele trebuie să poarte dialoguri cu râul, tot pentru a fi botezate.

În alte zone se obișnuiește ca în ziua de Bobotează să fie aruncată într-un râu o cruce. Bărbații sar după ea, iar între ei se dă un concurs pentru care ajunge primul la aceasta.

Tot de Bobotează, în unele regiuni din centrul Transilvaniei se obișnuiește să se tragă cu pușca și să se strige „Chiraleisa”, după ce preotul iese din Biserică cu crucea de Bobotează. Se spune că cei care strigă cel mai puternic vor avea forță tot anul iar bolile îi vor feri.

Un alt obicei este ca în ziua de Bobotează să îți torni apă în cap din râul cel mai apropiat, iar în unele zone din Transilvania oamenii care intră cu totul în râu chiar dacă afară este ger. De exemplu, în unele sate din Târgu Mureș bărbații dar și femeile se scufundă cu totul în apă înfruntând gerul iar apoi se încălzesc la marginea unui foc de tabără.

În zona Codrului, în apropierea casei celor necăsătoriți, oamenii din sat puneau în dimineața zilei de Bobotează pețitori, adică niște măști confecționate din paie și cârpe. Acestea erau așezate în zone greu accesibile, pe vârful casei sau al șurii, pe cumpăna fântânii sau într-un pom înalt. De multe ori, cel vizat nu putea scăpa de pețitor sau pețitoare nici după o săptămână, până nu mergea în pădure să taie o prăjină lungă cu care să-l dea jos. Uneori fetele plăteau feciorilor câte un litru de horincă să le scape de rușine și să coboare păpușa de cârpe.

Citește și Alimentele care te fac să arăți mai tânără. Lămâia și spanacul, primele pe listă!