Bodog: Tratament fără interferon pentru pacienţii cu hepatită cronică virală C, din prima jumătate a lunii mai

”Noua etapă de tratament pentru hepatita cronică virală C vizează: 9.700 de pacienți cu fibroză F3 și F4 (ciroză compensată), cu fibroză F2 asociată cu manifestări extrahepatice de tip autoimun, cu limfom cu celule B non-Hodgkin, cu hepatocarcinom, cu hemofilie sau talasemie majoră, precum și personalul medical, indiferent de stadiul fibrozei; 250 de pacienți cu insuficiență renală aflați în dializă, stadiile de fibroză F2, F3 și F4 (ciroză compensată); 50 de pacienți cu transplant hepatic; 2.000 de pacienți cu ciroză decompensată”, a mai scris ministrul.

De asemenea, el arată că, potrivit CNAS, tratamentul va fi efectuat cu DCI Dasabuvirum + Ombitasvirum + Paritaprevirum + Ritonavirum pentru primele două grupe de pacienți menționate și cu DCI Ledipasvirum + Sofosbuvirum pentru celelalte două grupe de pacienți.

CNAS a anunțat săptămâna trecută că se află în etapa finală a procesului de pregătire a reluării prescrierii tratamentului fără interferon pentru pacienții cu hepatita cronică virală C.

„CNAS a semnat contractele cost-volum-rezultat pe aria terapeutică hepatita cronică virală C pentru 10.000 de pacienți eligibili. Pe baza protocoalelor terapeutice elaborate de comisia de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății, CNAS va emite formularele specifice de prescriere a tratamentelor respective”, preciza CNAS, adăugând că un alt contract cost-volum-rezultat, pe aceeași arie terapeutică, semnat în urmă cu o lună, vizează alți 2.000 de pacienți eligibili cu ciroză decompensată, medicamentul fiind deja inclus în lista aprobată prin HG nr. 178/04.04.2017.

Alte articole

Cardurile de sănătate sunt nefuncționale. Sistemul informatic al CNAS este blocat de câteva zile

Ministrul Sănătăţii anunţă o schimbare radicală: Orice medic angajat la spitalul public îşi va face prioritar contractul cu CNAS în sistemul public

„Includerea treptată în tratament a pacienților cu hepatita cronică virală C este necesară în condițiile în care efortul bugetar este mare. Contractele cost-volum-rezultat reprezintă un mecanism care permite eficientizarea acestui efort în beneficiul pacienților, urmărindu-se astfel reducerea incidenței afecțiunii respective în România, în concordanță cu obiectivul prevăzut în programul de guvernare”, declara Marian Burcea, președintele CNAS, citat într-un comunicat.