Bogdan Aurescu face demersuri pe lângă Congresul SUA pentru adoptarea noii legislaţii Visa Waiver

„Vom face în continuare demersuri şi pe lângă membrii Congresul SUA pentru accelerarea şi finalizarea în cel mai scurt timp posibil a procesului legislativ aflat în curs. (…) Sperăm că noua propunere legislativă va beneficia de sprijinul deplin al administraţiei americane”, a declarat Aurescu marţi, la lansarea celei de-a treia ediţii a campaniei de informare a MAE privind acordarea vizelor pentru SUA.

El a arătat că noua legislaţie referitoare la Visa Waiver – Jobs Originating through Launching Travel (JOLT) Act – este susţinută şi de către preşedintele Barack Obama, sprijinul acestuia fiind reflectat şi în textul Declaraţiei comune privind Parteneriatul strategic pentru secolul XXI între România şi SUA, adoptată la 13 septembrie 2011 la Washington, cu ocazia vizitei preşedintelui Traian Băsescu.

Proiectul noii legislaţii americane a fost introdus în Camera Reprezentanţilor în martie, iar în Senat în mai, diferenţa notabilă faţă de legislaţia actuală fiind evaluarea ţărilor candidate la intrarea în Visa Waiver în funcţie de rata de refuz a solicitărilor de viză, mărită de la 3% în prezent la 10%, precum şi în funcţie de rata de depăşire a şederii permisă de viză (over stay), stabilită la 3%, un nou criteriu. Potrivit lui Aurescu, noua legislaţie introduce şi o nouă modalitate de calcul al ratei de refuz prin raportare la numărul de solicitanţi faţă de numărul de cereri înregistrate, în prezent.

„Pot să vă spun că în conformitate cu evaluările din acest moment România se încadrează sub această rată de 3% pentru over stay”, a spus Aurescu, arătând însă că, pentru ca România să se încadreze, trebuie redusă şi rata de refuz la 10%, aceasta fiind situată la 22,4% în 2011.

Alte articole

Dan Andronic: „Visa Waiver a provocat un nor de ceață în mintea ministresei USR de la Externe. A lega public criza electorală de hotărârea Washingtonului îngreunează comunicarea exact în momentul în care este nevoie de acțiune diplomatică pentru a relansa dosarul. Dar pentru asta ar trebui ca Oana Țoiu să înțeleagă ce face la sediul MAE”

România plătește 25.000 de dolari lunar unei firme de lobby din Washington pentru a fi reprimită în programul Visa Waiver

La rândul său, Stephen Vann, consulul general al SUA la Bucureşti, a precizat că în 2011 au primit viză un număr de 32.000 de cetăţeni români.

Ambasadorul american la Bucureşti, Mark Gitenstein, aprecia în urmă cu două săptămâni, într-un interviu la TVR Info, că există susţinere pentru noua legislaţie referitoare la Visa Waiver atât din partea reprezentanţilor Partidului Democrat, cât şi a unor republicani, însă este posibil ca aceasta să fie adoptată abia la începutul lui 2013, după alegerile prezidenţiale care vor avea loc în SUA în toamna acestui an.

„Preşedintele Obama şi toţi reprezentanţii Partidului Democrat o susţin, chiar şi câţiva dintre republicani. A existat un proiect de lege foarte asemănător, iniţiat de republicani. Există susţinere din partea ambelor partide. Problema este că în SUA, odată cu apropierea alegerilor, este mai greu să obţii adoptarea unor legi din cauza aglomerării. Aşadar este posibil să nu fie adoptată înainte de alegeri sau să fie adoptată la începutul anului următor. Nu ştiu. Sper că se va realiza curând. Aşa ar trebui să fie”, afirma ambasadorul Gitenstein.

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu decisese luna trecută, într-o întâlnire la Bruxelles cu secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, crearea unui grup de lucru tehnic, care să găsească soluţii pentru rata mare de respingere a solicitărilor de viză din România.

În prezent, România, Polonia şi Bulgaria sunt ţările membre UE care au nevoie de vize pentru a călători în Statele Unite, ele nefiind incluse în Visa Waiver, pe motiv că au o rată de respingere a cererilor de viză mult peste limita de 3%. De asemenea, nici Cipru nu este inclusă, având în vedere problemele sale interne.

În 2011, ţara noastră a avut o rată de respingere a aplicaţiilor pentru viză de 22% , în timp ce rata Bulgariei şi a Poloniei a fost de 16%, respectiv 10%.