Bogdan Chiriţoiu a declarat pentru mediafax că 2016 a fost un an cu activitate intensă, în care foarte multe companii au preferat să-şi recunoască faptele, pentru a reduce valoarea amenzii, dar şi cu multe concentrări economice, care arată intensificarea activităţii economice. În total, amenzile aplicate s-au ridicat la circa 15 milioane de euro. Preşedintele CC a spus că se analizează extinderea proiectului „Monitorul Preţurilor” în întreaga ţară şi că va fi lansat şi un comparator de preţuri pentru serviciile bancare. Acesta susţine că cea mai mare parte a ajutoarelor de stat ajung la firme mici şi mijlocii, care au capital românesc, deşi percepţia mediului de afaceri este că banii ajung la multinaţionale. 

Acesta a spus că anul trecut au fost finalizate 25 de investigaţii în urma cărora 119 companii au fost sancţionate:

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Proiectul Gregy, de interconectare energetică între Grecia ...

Preţ carburanţi 25 aprilie 2024. A crescut preţul la benzină

„S-au terminat foarte multe investigaţii. Un an cu un număr mai mare de investigaţii finalizate decât 2015. În ultimii trei ani, în fiecare an depăşim recordul. În 2016 am terminat 25 de investigaţii ceea ce este un efort, în sine, mare. Iar, îmbucurător pentru noi este că sunt multe cazuri de recunoaştere. Au fost 119 companii sancţionate, fiindcă din cele 25 investigaţii unele au fost fără sancţiuni. Din cele 119 companii, 93 au recunoscut. Ori asta este un lucru bun pentru noi fiindcă ne scapă de emoţii în instanţă, ne reduce eforturile. Cine nu recunoaşte, de obicei ne dă în judecată. Ne aşteptam la 119 procese. Acum ne aşteptăm ca doar cei care nu au recunoscut să ne acţioneze în instanţă. Deci este un efort mai mic pentru instituţie. De asemenea, amenzile au fost reduse, dar sunt certe. Firma a recunoscut, normal plăteşte suma şi nu mai contestă. În ultimii doi ani nu am mai pierdut nici un proces la Înalta Curte, dar sancţiunea era redusă cu 20-30%. Acum deja suntem într-o situaţie în care sumele care au fost acordate anul trecut, probabil că rămân nemodificate”, a declarat Chiriţoiu. 

Preşedintele Consiliului Concurenţei mai precizează că toate ajutoarele care se dau în România se duc în mare parte spre firmele mici şi mijlocii:

„Toate ajutoarele care se dau în România, atât fonduri europene, cât şi fonduri naţionale, că tot bani de la Stat sunt, şi tot prin Statul român se dau, se duc în mare parte spre firmele mici şi mijlocii. Pe 2015, ultimele date pe care le avem, raportul este de 60% la 40% între firme mici şi firme mari. Majoritatea ajutoarelor din ţara asta se duc către firme mici şi mijlocii. Undeva la 60-65% merg către IMM şi numai 35-40% către firme mari. Nu avem o statistică şi e greu de spus ce înseamnă firmă românească şi firmă străină. Legal toate sunt înregistrate în România. Poate să aibă acţionari români sau străini. Cred că, în linii mari, firme mici au mai degrabă capital românesc, iar firmele mari, mai degrabă, capital strain. Şi dacă acceptăm acest mod de gândire, înseamnă că ajutoarele se duc mai mult spre capitalul românesc, decât spre cel străin. Mai sunt firme mari şi româneşti. Mai puţine, dar sunt. De exemplu, unele ajutoarele de stat care merg spre construcţii de infrastructură, merg către firme cu capital românesc, cum este Transgaz. Compania a primit bani ca să facă conectarea cu Republica Moldova şi cu Bulgaria. Acum s-a aprobat proiectul BRUA, pe gaze, care tranzitează spre Ungaria şi Austria. Toate acestea sunt ajutoare de stat, fonduri europene, care ajung spre o firmă de stat, cum este Transgaz. Însă, fondurile europene merg, în general, spre firmele mici, care au capital românesc. Fondurile naţionale, care sunt gestionate de Ministerul de Finanţe, respectiv schema de mari investiţii, merg mai mult către firmele cu capital străin , ceea ce într-o anumită măsură are o logică pentru că prin genul acesta de scheme vrei să atragi firme care fac lucruri pe care tu nu ştii să le faci în ţară, vrei să vină cu tehnologii pe care tu nu le ai. Plus că, firmele străine pot să spună: “Domnule, eu am o ofertă din Polonia, una din Ungaria. Tu ce ofertă îmi faci?“. Au o putere de negociere pe care firmele autohtone nu o au. Pe de altă parte, Ministerul Economiei gestionează fondurile pentru IMM. Ştiu că anul trecut s-a lucrat la Ministerul de Finanţe la o schemă pentru investiţii mai mici, care ar viza firmele autohtone. Fiindcă dacă mergi spre mari investiţii nu sunt prea multe firme cu capital românesc care pot să deruleze genul acesta de proiecte care ar fi eligibile pentru schema de mari investiţii. De aceea s-a gândit şi o schema de investiţii mai mici care s-ar potrivi mai bine pentru firmele autohtone”, a spus Bogdan Chiriţoiu.