Bogdan Mateescu este un alt magistrat important care sare în apărarea Liei Savonea, atacată după ce şi-a depus candidatura pentru conducerea ÎCCJ. „Cred ca sunt cativa ani de cand nu am scris aici, am ales sa ma concentrez mai mult pe activitatea mea profesionala „la firul ierbii” cum se zice, iar eforturile au fost foarte mari, aportul pentru care sunt cu adevarat recunoscator, adus de colegii mei, pentru a repune impreuna pe picioare o instanta cu multe probleme, fiind chiar impresionant.
Dar nu despre asta vreau sa scriu acum.
Acum, doar in calitate de judecator, de cetatean al tarii mele si fara sa angajez pe nimeni altcineva, simt nevoia sa scriu cateva randuri pentru cei care inca vor sa cunoasca realitatea obiectiva si pentru ca, aparent ciclic, sub umbrela unor sloganuri legate de statul de drept, pare ca se incearca atacuri nocive la acest principiu fundamental”, scrie Bogdan Mateescu pe Facebook
„Statul de drept se bazeaza, intre altele, pe separatia si echilibrul puterilor sale. Asta inseamna, bunaoara, ca justitia nu poate interfera in activitatea guvernului, aratand cine sa fie prim ministru, dupa cum nici acesta nu poate spune cine anume poate fi presedinte la o instanta ori judecator.
Vedem, insa, din partea multora care mesteca toata ziua buna ziua stat de drept, ba chiar si din partea unei asociatii de cativa procurori (?!) tot felul de apeluri, petitii, invitatii pentru te miri ce conflicte (ei vedeau deunazi si ccr ca fiind toxica, dar, ma rog…) astfel incat sa fie impiedicat un judecator anume sa ajunga presedintele Instantei Supreme. Ba chiar si initiative legislative.
Hai sa vedem cum stau lucrurile:
1. Procedura
Declansarea mai devreme a procedurii are cel putin doua precedente ambele justificate. Doamna judecator Corbu, de exemplu, a fost aleasa de doua ori in, pactic, aceleasi conditii. Nu au existat petitii, invitatii la conflicte, ma rog. Pentru ca nici nu era cazul.
Atat timp cat nu exista vatamare, nu se poate retine o incalcare.
Altfel spus, daca exact aceiasi judecatori indeplineau conditiile de vechime si in mai-iunie si in septembrie, in fata unuia si aceluiasi CSM, in mod evident nu exista nicio problema de legalitate.
Deci exact cei care se puteau inscrie in procedura in septembrie, se puteau inscrie si in iunie si in fata aceluiasi decident. Caz inchis, asadar, mai multe a explicat, extrem de pertinent, presedintele CSM.
In realitate, nu legalitatea este vizata, pentru ca, asa cum am aratat, nu exista nicio astfel de problema.
Vizata este doar persoana, cred eu.
2. Asadar, omul:
Omul este un judecator de cariera. Judecatorul Lia Savonea a parcurs toate gradele si treptele profesionale, de la Judecatorie la ICCJ, functii de executie, functii de conducere, cu legitimare prin vot incredintat de judecatori in CSM, presedintele acestui for.
Culmea, cred ca ar fi primul presedinte ICCJ care sa fi functionat in mod real si efectiv in toate nivelurile ierarhice de instante, din treapta in treapta si care sa nu fi fost vreodata procuror, din ultimii zeci de ani, sper sa nu ma insel si nu cred.
O cunosc pe doamna judecator din Consiliu fiind, in decursul mandatului, in profund dezacord pe unele chestiuni dar si in deplin acord pe multe altele.
Cu defecte si calitati, pentru ca nimeni nu este perfect, este cel mai bun manager de sistem judiciar pe care l-am intalnit si un om foarte tenace si asumat in lucrurile in care crede.
Insa dincolo de parerea mea sau a altora, revine exclusiv rolul decidentilor din sistemul judiciar sa hotarasca daca ea este potrivita sau nu pentru inalta demnitate, iar nu politicienilor si nici asa zisilor „formatori de opinie” (cititi, va rog, partea de inceput a cartii lui Johnson, Intelectualii, in care se vorbeste despre cei care considera despre ei insisi ca au menirea divina de a conduce colectivitatile cu propriile idei, fara vreun soi de legitimare si fara sa le ceara nimeni si, mai ales, fara substanta caracteriala).
Pentru ca doar membrii CSM, dincolo de simpatii sau antipatii, obiectiv asadar, au aceeasi legitimitate incredintata prin vot sa hotarasca potrivit competentelor legale tot astfel cum o are de exemplu Presedintele Romaniei in privinta competentelor sale constitutionale sau Parlamentul si asa mai departe.
Ar fi enorm de multe lucruri de spus/scris, ma opresc aici, nu inainte de a puncta cumva ca atasamentul fata de principii este deplin atunci cand aceleasi reguli se aplica altfel decat ne-ar conveni noua si respectam asta.
In caz contrar – este doar ipocrizie”, scrie Bogdan Mateescu pe Facebook
Şi judecătoarea Adriana Stoicescu a izbucnit după ce Lia Savonea, singurul candidat la șefia Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost criticată de presă. Stoicescu spune că țara are probleme mult mai grave și că unii oameni ar trebui să înțeleagă că nu pot dicta cine ajunge pe funcții de conducere în justiție.
Lia Savonea, magistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), este singurul candidat înscris la concursul pentru șefia acestei instanțe. În prezent, funcția de președinte al ICCJ este deținută de Alina Corbu, al cărei mandat se încheie în septembrie.
Conform calendarului stabilit de CSM, din 23 iunie, poate dispune analizarea candidaturilor şi aprobarea susţinerii interviului. Interviul constă în susţinerea planului managerial, verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare şi verificarea cunoştinţelor specifice funcţiei
Lia Savonea a fost preşedinte al CSM şi preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti. Absolventă a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti – promoţia 1996, şi-a început activitatea la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, în acelaşi an, unde a exercitat şi activităţi manageriale, în calitate de preşedinte al acestei instanţe, din anul 2001 până în anul 2003, când a promovat la Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală, secţie, pe care, de asemenea, a condus-o.
În toată perioada ulterioară anului 2003, a desfăşurat activitate de judecată exclusiv în materie penală.
Din anul 2009, a ocupat funcţia de vicepreşedinte al instanţei, în perioada 2010-2011, preşedinte cu delegaţie, al Curţii de Apel Bucureşti, iar, începând cu anul 2012, a ocupat funcţia de preşedinte.
Lia Savonea a promovat în funcţia de judecător la Instanţa supremă – Secţia Penală în primăvara anului 2023, după ce, anterior, a ocupat funcţia de preşedinte al Curţii de Apel Bucureşti.
Ea a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii în componenţa anterioară, deţinând în anul 2019 şi funcţia de preşedinte al CSM.