Premierul Ilie Bolojan își propune să modifice modul în care funcționează Comisia care examinează investițiile străine directe în România. Comisia își vaschimba atât denumirea, devenind acum ,,Comisia pentru examinarea investițiilor directe” (CEID) din ,,Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe”, cât și componența, ajungând acum sub controlul omului lui Bolojan. În plus, un nou serviciu de informații va face parte din organism.
Conform unui proiect de lege aflat în dezbatere publică prin care ar urma să fie modificată OUG 46/2022, Comisia care examinează și aprobă investițiile străine directe în România ar urma să aibă o nouă componență. Principala noutate constă în faptul că ea va fi condusă de către șeful cancelariei primului ministru, funcție ocupată în acest moment de către Mihai Jurca, omul pe care Ilie Bolojan l-a adus la Palatul Victoriei de la Oradea.
Citește și: Cum justifică Guvernul majorarea taxelor și impozitelor: Colectare redusă şi obligații asumate prin PNRR
Jurca va fi cel care va coordona organismul din care vor face parte alți șapte membri permanenți, fiind vorba despre reprezentanții mai multor ministere cheie: Energie, Apărare, Interne, Finanțe, Economie, MAE, dar și un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului. Prin această modificare, Guvernul scade numărul membrilor acestei comisii de la 11, câți erau inițial, la doar 8, inclusiv președintele CEID, șeful Cancelariei. Astfel, din Comisie dispare reprezentantul Ministerului Sănătății, numărul fiind acum mai mic prin comasarea ministerelor.
Legea nu menționează și alte modificări, ceea ce înseamnă că numele membrilor acestei Comisii va rămâne în continuare secret.
Măsura nu ar trebui să reprezinte o surpriză, deoarece Mihai Jurca declara încă din luna iulie a anului trecut că se urmărește reducerea numărului membrilor acestei comisii de la 11 la 7. De asemenea, șeful cancelariei preciza atunci că Executivul a luat decizia de micșora indemnizația membrilor acestei comisii, care erau plătiți cu circa 4.000 de lei/ ședință, în condițiile în care aveau uneori și trei ședințe pe săptămână.
Așadar, Guvernul Bolojan a redus indemnizațiile membrilor comisiei de la 30% din indemnizația unui ministru, la doar 15% – ceea ce înseamnă circa 1.900 lei, bani primiți însă pentru o singură ședință.
Una dintre cele mai discutate decizii ale Comisiei pentru examinarea investițiilor străine a fost vânzarea E.ON către compania maghiară MVM. Vara trecută, șeful Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, preciza că prin acest mecanism statul român a reușit să blocheze vânzarea Telekom către „o combinație de firme cu legături cu Rusia”, precizând că au fost analizate peste 500 de tranzacții. În forma inițială, pe lângă reprezentanții a 11 ministere, din Comisie mai făceau parte reprezentanții SRI și SIE, alături de un reprezentant al Agenției Române pentru Investiții, care aveau calitatea de invitați permanenți. După noile modificări, în cadrul CEID și Serviciul de Telecomunicații Speciale va avea un reprezentant.
„În cadrul CEID, reprezentanţi ai Serviciului Român de Informaţii, ai Serviciului de Informaţii Externe, ai Seviciului de Telecomunicații Speciale şi ai Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior au calitatea de invitaţi permanenţi”, se arată în textul actului normativ pus în dezbatere publică.
Bogdan Chirițoiu menționa că reorganizarea Comisiei presupune analiza a mai puține tranzacții, dar concentrarea asupra celor care „reprezintă un potențial de risc pentru securitate”. În proiectul supus dezbaterii publice se încearcă definirea „domeniilor sensibile”, în care „dobândirea de active poate afecta securitatea ori ordinea publică”. Aici sunt incluse tehnologiile critice și domeniile avansate, precum inteligență artificială, semiconductori, tehnologii cuantice, nanotehnologii, tehnologii nucleare sau biotehnologii.
Apoi, sectorul Apărării și sectorul farmaceutic sunt nominalizate direct, cu toate lanțurile de producție în ceea ce înseamnă tehnologii și echipamente, dar și ceea ce legiuitorul numește ca „infrastructură critică”. Aici intră mult mai multe domenii, de la energie, apă și transporturi, la mass-media și sistemul financiar-bancar, potrivit Fanatik.
Este important de menționat că Executivul a menținut pragul de două milioane de euro pentru care un investitor direct trebuie să ceară avizul acestei Comisii, însă taxa pentru aviz a fost plafonată la 5.000 de euro (bani plătiți doar în cazul unui aviz pozitiv). Suma reprezintă jumătate din cea mai mică sumă prevăzută anterior, în vechea lege taxele pentru obținerea acestui aviz putând ajunge și până la 50.000 euro în unele cazuri.