Bolojan a susținut o conferință de presă pe fondul divergențelor din coaliție legate de reforma administrației publice locale.
Premierul a subliniat că reforma administrației publice locale este necesară pentru a reduce ”o componentă de cheltuieli pe care statul nu o mai poate suporta”.
În acest context, Bolojan a explicat, cu cifre, de ce este absolut necesară restrângerea numărului de posturi din administrația locală.
Prim-ministrul a precizat că divergențele legate de această reformă au plecat chiar de la reducerea de posturi.
Potrivit lui Bolojan, reducerea de posturi și, implicit, de cheltuieli este obligatorie la administrațiile locale care nu pot supraviețui cu bugetul local și cer constant bani în plus de la guvern.
Ce a declarat Bolojan
- La câteva zile după preluarea mandatului de către actualul guvern, am constatat că situația privind deficitul era mult mai gravă decât știam. De atunci, am adoptat câteva măsuri pentru a reduce deficitul, pentru a atrage fondurile UE și pentru a corecta nedreptățile.
- La un deficit de aproape 10 la sută, nu era posibil să luăm o singură măsură.
- Primul pachet adoptat a rezolvat o parte din probleme. Al doilea pachet, depus ieri în parlament, reduce privilegiile din sectorul public care nu aveau în spate performanță. Acest pachet restabilește capacitatea statului de a colecta taxele de la evazioniști.
- Al doilea pachet, format din cinci legi, trebuia completat de al șaselea, reforma administrației locale, dar pentru că nu am avut acordul tuturor partidelor din coaliție, acesta nu a mai fost depus. Acest pachet e complementar pachetului fiscal, pentru că fără el nu reducem o componentă importantă de cheltuieli pe care statul nu o mai poate suporta în anii următori.
- Zona de administrație locală e un bloc mare de cheltuieli, care adună peste 150.000 de oameni, parte în aparatele proprii, parte în zonele de asistență socială. Iar controlul cheltuielilor de personal e o miză importantă, pentru că dacă nu controlăm cheltuielile inutile, riscăm să ne întoarcem, anul viitor, în situația din acest an.
- Pe primele șase luni ale acestui an, chiar fără creșteri de personal, prin diferite anualizări, cheltuielile de personal au crescut cu 10 la sută față de primele șase luni ale anului trecut, deși ar fi trebuit să scadă cu 5 la sută, potrivit proiectului de buget. Nu s-au desființat nici măcat posturile vacante.
- Ori reducem cheltuielile și putem funcționa pe actuala schemă administrativă, ori vom fi forțați să facem o reorganizare administrativă și să desființăm localități care nu își pot susține activitatea.
- Când a propus procentul de 25 la sută (reducere de posturi – n.r.), mi-am dat seama că efectele sunt aproape nule. Am văzut asta de mai multe ori și nu îmi permit în această situație să vin cu asemenea soluții. Am propus o analiză cât se poate de corectă și sinceră privind administrația.
- Vă spun câteva ipoteze de lucru. Dacă vrem reducere efectivă de personal de 5 la sută efectivă de personal, înseamnă că ar trebui să reducem cu cel puțin 30 la sută numărul maxim. În sub 1000 de UAT-uri (unități administrativ-teritoriale – n.r.) se va reduce personalul. Aici, cu siguranță, există personal supradimensionat. Dacă vrem 10 la sută reducere efectivă de personal, ar însemna ca din numărul total de posturi să avem aproximativ 40 la sută.
- În această săptămână, în completarea acestei oglinzi publice care este pusă la dispoziția primarilor și a dumneavoastră, Ministerul Dezvoltării va mai face o verificare de date, pentru a identifica posibile erori. Aceste date fiind colectate prin cele două ministere – Interne și Dezvoltare – și comunicate de primării prefecturilor pot fi erori de comunicare.
- Pachetul pe administrație avea trei direcții. Creșterea capacității administrative – toată lumea a fost de acord -, descentralizarea – și aici există un acord pentru transferuri la primări -, pe reducerea de personal nu s-a ajuns la un acord.
- Ați auzit cifre de reduceri și foarte puțini au înțeles problemele. Administrația e dimensionată pe baza unui număr maxim de posturi, raportat la numărul de locuitori, și fiecare localitate știe, prin calculul primit de la prefectură, câși angajați poate să aibă maxim. E singura zonă unde guvernul și parlamentul pot acționa, pe numărul maxim de angajați. Știind ce număr maxim de angajați poate avea, fiecare autoritate locală aprobă organigrama – câți angajați poate avea. În general, mulți primari și-au calculat organigrama mult sub numărul maxim de angajați.
- Știu că funcționează aceste lucruri, pentru că le-am mai făcut.
- Unde administrația locală nu poate funcționa fără bani de la stat, este obligatoriu să fie luate aceste măsuri.
- Mie personal nu mi se pare normal să luăm impozite suplimentare pe proprietate de la cetățeni, iar acei bani să se ducă într-o gaură neagră, în cheltuieli nejustificate ale administrației locale. Nu pot să girez o astfel de situație.
- Acest pachet a fost agreat de către coaliția de guvernare la început. Am agreat o reducere de personal și în administrația centrală și în cea locală.
- Acest pachet trebuie urmat, în paralel, de reduceri în administrația centrală. Am făcut o primă analiză, la Protecția Consumatorilor, și am constatat că cu o reducere de 20 la sută a posturilor lucrurile pot funcționa cel puțin la fel de bine. Trebuie făcută o analiză la fiecare autoritate centrală.
Citește și Nicuşor Dan intervine în scandalul din Coaliţie, după ce Bolojan a ameninţat cu DEMISIA. Decizie de ultimă oră, şedinţă de urgenţă cu şefii partidelor, la Cotroceni
Guvernul și-a asumat răspunderea, luni, pentru cinci dintre cele șase proiecte ale pachetului 2, care vizează în principal pensiile magistraților, noi modificări fiscale, reforma din sănătate, cea a companiilor de stat și a companiilor autonome.
Al șaselea proiect are ca obiect reforma admininistrației publice locale, însă partidele din coaliția aflată la guvernare nu au căzut de acord deocamdată cu privire la acesta. Motivul? Concedierile.
Ilie Bolojan vrea ca organigramele din administrația locală, pe care le consideră prea încărcate, să fie reformate în mod real, și nu doar de formă, prin tăierea de posturi neocupate. Pentru a-și duce planul la îndeplinire, prim-ministrul chiar ar fi condiționat rămânerea sa în funcție de concedierea a cel puțin 17.000 de funcționari.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a prezentat inițial un plan ce prevedea tăierea a 25 la sută din numărul maxim de posturi stabilite pentru primării și consilii județene, care este de circa 180.000 la nivel național.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat însă numărul exact al posturilor ocupate – circa 159.000 -, subliniind că o tăiere de 25 la sută a numărului maxim ar fi insuficientă și nu ar reprezenta, în opinia lui, o reformă reală. Astfel, a cerut tăierea a 45 la sută din numărul maxim de posturi, procent coborât ulterior la 40 la sută, pe durata negocierilor cu reprezentanții partidelor din coaliție. Care negocieri nu au dus însă la niciun rezultat, dat fiind faptul că PSD, UDMR și minoritățile s-au opus reducerii masive de posturi, solicitând o analiză amănunțită.
Pe acest subiect, coaliția a avut ședință și duminică, însă nu s-a ajuns la consens. ”De marți, vă căutați premier”, le-ar fi zis Bolojan partenerilor de guvernare.
Tensiunile din coaliție l-au determinat pe președintele Nicușor Dan să cheme la discuții liderii partidelor. Întrevederea cu aceștia va avea loc la Cotroceni, marți, de la ora 12:00.
Citește și Bolojan în Parlament: „Atâta timp cât voi avea sprijinul dvs din Parlament, voi merge înainte!”/ Bolojan în Coaliţie: „De marţi, vă căutaţi premier!”