Bolojan salută decizia CCR privind reforma pensiilor speciale: „Din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR”

UPDATE: Premierul Ilie Bolojan a afirmat, miercuri seară, că decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) în legătură cu pensiile magistraţilor consfinţeşte ceea ce a spus în repetate rânduri, respectiv că proiectul este constituţional. Bolojan consideră că decizia CCR este ”bună şi corectă” şi îndreaptă o nedreptate pe care toţi românii au constatat-o.

”Am considerat că Guvernul a pregătit acest proiect ţinând cont de toate deciziile Curţii Constituţionale în această materie şi am spus că, având în vedere că am respectat toate aceste decizii, proiectul consider că este constituţional şi mă aşteptam la o decizie a CCR. Faptul că această decizie a fost adoptată astăzi şi că a consfinţit că acest proiect este unul constituţional consider că este o decizie bună şi corectă”, a declarat Ilie Bolojan.

El a adăugat că decizia CCR îndreaptă o nedreptate.

”Îndreaptă o nedreptate pe care toţi românii au constatat-o, să te pensionezi la o vârstă în deplinătatea facultăţilor intelectuale şi fizice, cu o pensie cât ultimul salarul, ceea este un lucru incorect din toate punctele de vedere. De asemenea, ne permite să continuăm demersurile pe lângă Comisia Europeană pentru ca suma de 230 de milioane de euro care este reţinută de Comisie din granturile care sunt acordate României pentru că nu am respectat această reformă, să încercăm să o recuperăm şi începând din zilele următoare vom începe corespondenţa cu Comisia în acest sens”, a mai afirmat premierul.

Alte articole

Nicuşor Dan a semnat decretele. Ies din sistem imediat ce se publică în Monitorul Oficial

Blocajul din interiorul CCR care încă împiedică promulgarea legii pensiilor magistraţilor. Judecătorii nu se înţeleg pe motivarea deciziei

El a fost întrebat dacă a avut un sentiment de fericire că i-a ieşit o reformă.

”Când deţii o astfel de funcţie de mare responsabilitate trebuie să acţionezi în fiecare zi pentru a face lucruri corecte pentru România şi aici nu e vorba de a fi fericit sau nu, ci de conştiinţa că ai o responsabilitate. Şi cred că în fiecare zi trebuie să facem ceea ce depinde de noi pentru ţara noastră”, a explicat Ilie Bolojan.

Premierul a menţionat că nu a vorbit cu preşedintele Nicuşor Dan după decizia Curţii Constituţionale: ”În cursul zilei de astăzi nu am discutat cu domnul preşedinte, având de vedere faptul că este practic în aeronavă”.

De asemenea, întrebat dacă decizia CCR este o gură de oxigen pentru el în interiorul coaliţiei, Bolojan a declarat: ”Faptul că angajamente pe care această coaliţie le-a asumat prin programul de guvernare devin realitate înseamnă lucruri bune pentru coaliţie în general şi pentru ţară şi înseamnă legitimitate de a continua în sensul corectării acestor nedreptăţi şi luării unor măsuri care să consolideze economia României şi să creeze oportunităţi de dezvoltare în anii următori”.

Ilie Bolojan a mai anunţat că a discutat astăzi cu toţi liderii coaliţiei despre probleme care ţin de buget şi despre problemele care ţin de agenda guvernamentală şi parlamentară din perioada următoare.

Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, joi, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, ceea ce înseamnă că pensiile acestora pot fi reduse, iar vârsta de pensionare va creşte.

Premierul Ilie Bolojan afirmă că urmează demersuri pentru „recuperarea” banilor din PNRR aferenți jalonului privind pensiile de serviciu:

„Prim-ministrul Ilie Bolojan salută decizia Curții Constituționale în privința pensiilor ocupaționale ale magistraților. Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României. Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate. Totodată, din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”.

Judecătorii Curţii Constituţionale au respins, joi, după două luni şi cinci amânări, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) la legea privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, ceea ce înseamnă că pensiile acestora pot fi reduse, iar vârsta de pensionare va creşte. La termenul precedent, CCR a întrerupt deliberările pentru studierea unor noi documente depuse de ICCJ, judecătorii instanţei supreme solicitând magistraţilor constituţionali să sesizeze Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe motiv că legea ar trata „discriminatoriu” magistraţii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”, notează News.ro.

Şedinţa a început miercuri, la ora 11.30, cu o întârziere de o jumătate de oră faţă de cea anunţată iniţial şi la ea au fost prezenţi toţi cei nouă judecători constituţionali, inclusiv Gheorghe Stan, a cărui prezenţă era incertă în condiţiile în care magistratul ar fi încă în perioada de concediu parental.

Potrivit unor surse judiciare, respingerea obiecţiei de neconstituţionalitate a legii pensiilor speciale ale magistraţilor ar fi fost votată de şase dintre cei nouă judecători ai CCR.

Vezi și CCR aprobă reforma pensiilor magistraților după cinci amânări! Sesizarea ÎCCJ, respinsă

În 11 februarie, CCR a amânat pentru a cincea oară luarea unei decizii în acest dosar, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse în ziua precedentă de autorul sesizării. În aceste documente, ICCJ solicită CCR să sesizeze Curtea europeană de Justiţie, considerând că, printre altele, legea pensiilor de serviciu ar trata „discriminatoriu” magistraţii în raport cu alţi beneficiari de astfel de pensii, ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor” şi ar perpetua o stare de „instabilitate legislativă”.

Deşi prezenţa lui Gheorghe Stan la şedinţa respectivă era incertă întrucât ar fi intrat în concediu paternal pentru cel puţin zece zile, judecătorul a venit la şedinţă, aşa încât la deliberări au fost prezenţi toţi cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale. Şi la şedinţa de miercuri, 18 februarie, prezenţa lui Stan este sub semnul întrebării, în condiţiile în care acesta nu şi-ar fi încheiat concediul.

La şedinţa de miercuri, judecătorii CCR ar trebui să discute şi despre solicitarea ICCJ privind sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Potrivit ICCJ, legea ar încălca dreptul Uniunii Europene, întrucât nu ar respecta principiile proporţionalităţii, egalităţii, securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime.

Conform legii, ca să poată delibera, la şedinţă ar trebui să fie prezenţi toţi cei nouă judecători constituţionali care au participat la dezbateri.

Şi la termenul din 16 ianuarie CCR a amânat pronunţarea în dosar tot ca urmare a întreruperii deliberărilor pentru studierea expertizei contabile depuse tot în ziua precedentă şi tot de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Miercurea trecută, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondate, cererile de suspendare a documentelor prin care erau numiţi la CCR Dacian Dragoş şi Mihai Busuioc. Totodată, instanţa a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, făcută de avocaţii Preşedinţiei, judecătorii constituţionali fiind solicitaţi să clarifice anumite chestiuni legate de vechimea necesară pentru a putea fi judecător la CCR, aceasta fiind, de altfel, motivaţia pentru care avocata Silvia Uscov a contestat în instanţă cele două numiri. Cu o zi înainte, o altă instanţă a CAB respinsese ca nefondată o altă cerere de suspendare a decretului semnat de Nicuşor Dan privind numirea lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător al CCR, depusă de aceeaşi avocată.

La termenul din 29 decembrie 2025, când Simina Tănăsescu a anunţat că şi-a anulat concediul pentru a fi prezentă, cvorumul de şedinţă nu a putut fi întrunit, întrucât patru judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră şedinţa în timpul unei pauze.

Ulterior, cei patru au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunţării şi alţi trei s-au raliat cererii, motivul fiind „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor”. În fapt, aceştia au solicitat un studiu privind impactul legii contestate.

Cu aproape două săptămâni în urmă, premierul Ilie Bolojan a trimis preşedintelui CCR o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor în care informa că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro.

Ulterior, preşedintele ICCJ, Lia Savonea, afirma că ”avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”.

Ilie Bolojan a precizat că nu e vorba „de o presiune”, întrucât nu le-a spus judecătorilor „să dea o sentinţă sau alta”, ci i s-a părut „de bun simţ să se ştie aceste lucruri”, în condiţiile în care, atunci când se vor „pierde banii sau orice altfel de bani”, „se vor căuta responsabili”.

În 2 decembrie 2025, Guvernul condus de Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru proiectul de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraţilor, însă ulterior Înalta Curte a sesizat CCR în legătură cu neconstituţionalitatea legii.

Legea măreşte treptat vârsta de pensionare pentru magistraţi până la 65 de ani similar sistemului public de pensii şi introduce etapizat condiţia de 35 de ani vechime totală în muncă.

Proiectul mai stabileşte un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor pentru care au fost reţinute contribuţii de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.

În plus, se modifică dispoziţiile privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.

Legea contestată la CCR modifică modul în care este stabilită pensia de serviciu şi condiţiile în care magistraţii se pot pensiona. Magistraţii instanţei supreme susţineau că legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraţilor, deşi sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituţional. Ei mai spuneau că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru magistraţii care nu îndeplinesc condiţiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generaţiile viitoare va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.

Citește și Bolojan cere concedieri masive în primării: „Cetăţenii există pentru că cei din primărie să-şi ia salariile, acolo se duc taxele locale”