Bubuie inflaţia în România, iar s-au scumpit produsele de bază. Cât a ajuns să coste un kilogram de cartofi

Bubuie inflaţia în România. Potrivit datelor publicate luni de INS, rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,3% în luna august a acestui an, de la 15% în luna iulie.

Bubuie inflaţia în România. Alimentele de bază s-au scumpit din nou

Citeşte şi Banca Centrală Europeană, decizie fără precedent pentru ca economia zonei euro să nu fie îngenuncheată de inflaţie. Incredibil cu cât a crescut dobânda cheie

„Rata anuală a inflaţiei în luna august 2022 comparativ cu luna august 2021 este 15,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2021 – august 2022) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) este 11,0%”, au transmis reprezentanţii INS într-un comunicat de presă.

Cel mai mult s-au scumpit gazele, cartofii şi uleiul. Astfel, preţul gazelor a ajuns să fie mai mare cu 70,64%, cartofii costă mai mult cu 54,34%, iar uleiul cu 49,68%.

Alte articole

Cât va ajunge euro în 2026: Economiștii au previziuni sumbre pentru anul următor

Economistul Radu Georgescu anunţă un „tsunami fiscal” în 2026 şi compară România cu Japonia: „Premierul nipon a mâncat sushi stricat?”

Potrivit datelor comunicate luni de reprezentanţii INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna august 2022 comparativ cu luna iulie 2022 este 100,44%.

De asemenea, rata anuală a inflaţiei în luna august 2022 comparativ cu luna august 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 13,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2021 – august 2022) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) determinată pe baza IAPC este 9,5%.

Reamintim că Mugur Isărescu anunţa în luna august că Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 7,5% pentru sfârşitul anului viitor.

Potrivit băncii centrale, rata anuală a inflaţiei IPC se plafonează pe parcursul trimestrului III, iar din trimestrul IV se înscrie pe o traiectorie descendentă, sub ipoteza detensionării graduale a pieţelor en gros de energie şi a celor ale produselor agroalimentare, precum şi a disipării treptate a sincopelor în lanţurile globale de valoarea adăugată, dar şi ca urmare a unor efecte de bază, după corecţiile puternic ascendente ale preţului energiei din 2021, înainte de implementarea schemelor de sprijin ale consumatorilor casnici.

BNR se aşteaptă la o întrerupere temporară a tendinţei dezinflaţioniste în trimestrul II din 2023, odată cu ieşirea din vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale.

Citeşte şi Anunţul lui Cîţu dă fiori românilor: „Doar printr-o minune nu ajungem la 25% rata inflaţiei”