Bubuie inflaţia în România, iar s-au scumpit produsele de bază. Cât a ajuns să coste un kilogram de cartofi

Bubuie inflaţia în România. Potrivit datelor publicate luni de INS, rata anuală a inflaţiei a urcat la 15,3% în luna august a acestui an, de la 15% în luna iulie.

Bubuie inflaţia în România. Alimentele de bază s-au scumpit din nou

Citeşte şi Banca Centrală Europeană, decizie fără precedent pentru ca economia zonei euro să nu fie îngenuncheată de inflaţie. Incredibil cu cât a crescut dobânda cheie

„Rata anuală a inflaţiei în luna august 2022 comparativ cu luna august 2021 este 15,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2021 – august 2022) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) este 11,0%”, au transmis reprezentanţii INS într-un comunicat de presă.

Cel mai mult s-au scumpit gazele, cartofii şi uleiul. Astfel, preţul gazelor a ajuns să fie mai mare cu 70,64%, cartofii costă mai mult cu 54,34%, iar uleiul cu 49,68%.

Alte articole

Lovitură pentru buzunarele românilor. Detaliul care demonstrează cu cât le-au scăzut lefurile DOCUMENT

Prețul energiei ar putea crește cu peste 50%, avertizează ING. Ce efect va avea acesta în creșterea inflației

Potrivit datelor comunicate luni de reprezentanţii INS, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna august 2022 comparativ cu luna iulie 2022 este 100,44%.

De asemenea, rata anuală a inflaţiei în luna august 2022 comparativ cu luna august 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 13,3%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2021 – august 2022) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) determinată pe baza IAPC este 9,5%.

Reamintim că Mugur Isărescu anunţa în luna august că Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 7,5% pentru sfârşitul anului viitor.

Potrivit băncii centrale, rata anuală a inflaţiei IPC se plafonează pe parcursul trimestrului III, iar din trimestrul IV se înscrie pe o traiectorie descendentă, sub ipoteza detensionării graduale a pieţelor en gros de energie şi a celor ale produselor agroalimentare, precum şi a disipării treptate a sincopelor în lanţurile globale de valoarea adăugată, dar şi ca urmare a unor efecte de bază, după corecţiile puternic ascendente ale preţului energiei din 2021, înainte de implementarea schemelor de sprijin ale consumatorilor casnici.

BNR se aşteaptă la o întrerupere temporară a tendinţei dezinflaţioniste în trimestrul II din 2023, odată cu ieşirea din vigoare a măsurilor de plafonare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale.

Citeşte şi Anunţul lui Cîţu dă fiori românilor: „Doar printr-o minune nu ajungem la 25% rata inflaţiei”