Bugetul spitalelor a fost cu 20% mai mare decât anul trecut

„Finanţarea spitalelor în acest an, raportat la anul 2012, a prezentat o creştere substanţială cu o medie 12 – 18 la sută minimum în funcţie de specificul fiecărui spital. S-a asigurat finanţarea inclusiv pentru luna decembrie. Suntem cu plăţile la zi. Legat de problema privind finanţarea pentru materiale şi medicamente, nu poate fi dată vina pe lipsa de finanţare din partea casei”, a spus Gheorghe Iana, în conferinţa în care a prezentat bilanţul activităţii CASMB pe anul 2013.

Potrivit Medaiafax, el a precizat că sistemul funcţionează pe credite de angajament după care CASMB face plăţile pe sumele contractate, iar pentru luna decembrie spitalele au finanţare pe credite de angajament, în limita a sută la sută din valoarea contractului.

Unităţile sanitare îşi pot face achiziţiile de materiale şi medicamente, a conchis preşedintele CASMB.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În ceea ce priveşte faptul că unii pacienţi au fost obligaţi să îşi cumpere stenturi sau proteze, Iana a spus că acest lucru „nu are acoperire”, pentru că au fost finanţate suplimentar programele. Astfel, comparativ cu 2012, la oncologie creşterea a fost de 9 la sută, la diabet, de 30 la sută, la ortopedie, de patru ori.

Alte articole

Ciolacu declară război corupţiei din spitale: „La Sănătate avem un plus de 44%. Cine mai îndrăzneşte să ia şpagă, trebuie să plătească extrem de aspru”

Introducerea unor coeficienţi obligatorii, de 17 – 20 la sută din bugetul spitalului, pentru asigurarea materialelor sanitare şi medicamentelor necesare ar rezolva problema, a mai spus Iana.

„Problemele ţin de modul cum sunt alocate cheltuielile în interiorul spitalului. Spitalele nu au bugetul transparent. Din păcate, în multe spitale partea de management trebuie făcută mult mai aplicat. Directorii trebuie să verifice cum se cheltuiesc banii pe secţii”, a explicat Iana.

El a admis însă că este posibil ca mangerii să se ferească să facă datorii, întrucât au fost ameninţaţi că vor fi daţi afară şi din acest motiv.

„Da, managerii se feresc să facă arierate. Dar, un buget cu 20 la sută mai mare faţă de anul precedent pentru spitale, fără să existe modificări majore de preţuri, evidenţiază lipsa unui management eficient al spitalelor”, a răspuns Iana la întrebările jurnaliştilor.

El a mai spus că, deşi dă bani spitalelor, nu poate face controale în unităţile sanitare finanţate de CASMB.

Potrivit preşedintelui CASMB, două spitale bucureştene, „Malaxa” şi „Carol Davilla„, au probleme pentru că au preluat personalul de la Spitalul Caritas şi au creşteri artificiale pe cheltuielile de personal de 70 – 80 la sută.

„Ei au preluat personalul, dar nu şi paturile. Astfel că a crescut numărul de angajaţi, dar pe acelaşi număr de paturi pe care îl aveau înainte de restructurarea Spitalului Caritas. Paturile pe care le-a avut Spitalul Caritas au fost declarate la acea vreme restructurate, de Ministerul Sănătăţii, în baza acordului cu FMI”, a mai spus Iana.

Un număr mare de angajaţi este şi la Spitalul de Stomatologie din Bucureşti unde cheltuielile de personal sunt de peste 80 la sută, a mai semnalat Iana.

„Pentru ca un spital să îşi permită să funcţioneze la parametrii normali finanţarea pentru personal ar trebui să fie între 50 – 60 la sută. Sunt chiar unităţi unde finanţarea pentru cheltuielile de personal este sub 50 la sută, adică 42 la sută – cazul Institutului Clinic Fundeni”, a adăugat Iana.

Întrebat câţi bani alocă CASMB sectorului privat, Iana a spus că pentru servicii paraclinice casa a plătit 146 milioane de lei, iar către spitalele private – 2,5 – 2,7 la sută din buget.

Preşedintele CASMB a prezentat, de asemenea, problemele pe care le-a identificat în privinţa firmelor de îngrijiri la domiciliu: „A fost reziliate două contracte, iar şapte contracte au fost suspendate pentru că firmele nu au efectuat serviciile pe care le-au raportat la CASMB”.

Vezi şi: Schimbare la faţă a sistemului sanitar în 2014: ce se modifică în relaţia pacienţi – medic

Întrebat care sunt primele zece cele mai mari nereguli din spitalele bucureştene, Iana a enumerat: modul de organizare, lipsa de comunicare între şefii de secţii şi managerii de spital, poziţia directorilor de îngrijiri şi al asistentelor-şef care ar trebui să verifice stocurile de medicamente şi materiale sanitare, dar şi sustragerile de materiale sanitare din spitale.

„Nu s-a găsit un spital în care să nu fie o reclamaţie. Gândiţi-vă că eu lucrez la Municipal (Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti) unde sunt 100.000 de pacineţi pe an. Nu se poate să fie toţi mulţumiţi. În străinătate există liste de aşteptare. Oamenii s-au obişnuit. La noi, spune unui pacient să vină peste două săptămâni să facă RMN, se supără. Apoi, indiferent cât am creşte bugetul, managerii nu vor spune că le ajung banii”, a mai spus Gheorghe Iana, fost şef de clinică şi manager de spital.

Bugetul CASMB pe 2013 a fost de 3.956.733 de lei, din care spitalelor generale le-a revenit cea mai mare parte, de 1.637.917 lei. Pentru medicamente, cu şi fără contribuţie personală, a fost alocată suma de 1.092.254 de lei, iar pentru medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naţionale – 703.245 de lei.