În ceea ce privește perspectivele Bulgariei, sprijinul public pentru intrarea țării în Schengen este ridicat (53%), în timp ce aderarea la zona euro este marcată de preocupări semnificative și evaluări polarizate (34% o aprobă și 45% sunt împotrivă).
De când Bulgaria a aderat la UE în 2007, rata de aprobare a calității de membru european s-a menținut în jurul a 50%, în timp ce 16% au dezaprobat-o și 34% nu au avut nicio părere. După o perioadă de zece ani, cei mai euro-optimiști sunt bulgarii mai tineri cu studii superioare, activi și mobili, care au beneficiat cel mai mult de beneficiile aderării.
O diferență semnificativă a apărut în atitudinea publică din ultimii zece ani în evaluarea efectelor aderării Bulgariei la UE. Sondajele de la sfârșitul anului 2008 înregistrau o polarizare între așteptările unui efect modest al calității de membru și insatisfacția față de lipsa unor schimbări vizibile rapide în țară. Eforturile de a introduce reguli și standarde europene în diferitele sfere au fost considerate ca impunând restricții nemeritate pentru Bulgaria. Astăzi însă, la sfârșitul celui de-al zecelea an, rata de aprobare a calității de membru este foarte pozitivă, de 51%.
Cele mai mari temeri în 2007 (47%) erau că bulgarii ar fi discriminați pe piața muncii din cauza accesului limitat în primii ani, că specialiștii bulgari ar emigra în străinătate (37%) și că străinii ar începe să cumpere terenuri (37%). Zece ani mai târziu, unele dintre aceste temeri au fost uitate.
Problema larg discutată a standardelor duble de calitate a alimentelor a ajuns acum pe primul loc printre preocupări (60%), urmată de scăderea puterii de cumpărare (50%). În același timp, problemele comune din Europa, precum traficul de ființe umane și droguri (47%), fluxurile migratorii și amenințările teroriste (44%) sunt de asemenea considerate preocupări majore în Bulgaria.
Cu toate acestea, societatea bulgară se opune ferm scenariilor ce implică o dezvoltare fragmentată a UE. Unul din doi adulți bulgari susține opțiunea pentru o UE mai puternică prezentată de președintele CE Jean-Claude Juncker în septembrie 2017, inclusiv prin integrarea Bulgariei și României în spațiul Schengen și în zona euro. În mod similar, sunt acceptate și scenariile în care UE se dezvoltă ca și până acum (31%) sau consolidată prin piața unică, politica externă, o uniune a apărării, standarde sociale unice (29%).
Dintre persoanele chestionate, 61% consideră că UE trebuie să acționeze pe termen lung, depunând eforturi în primul rând pentru a obține creștere economică și o ocupare mai mare a forței de muncă. Aproximativ un sfert dintre bulgari, în special generațiile mai tinere, consideră prioritare educația, protecția drepturilor civile și sociale. După zece ani, sprijinul pentru aderarea țărilor balcanice rămâne de asemenea ridicat (peste 50%).
Sondajul compară de asemenea rezultatele unui studiu similar din România vecină. Locuitorii ambelor țări sunt optimiști că dezvoltarea pozitivă a Uniunii Europene va continua.
facebook
twitter
