Bullying-ul în şcoli şi pe internet, fenomen nociv care a scăpat de sub control

Efectele bullying-ului asupra sănătății psihice a copiilor, pot varia de la forme mai puțin grave la forme extrem de grave, cum ar fi: crize de identitate, anxietate, depresie, tulburări de comportament, sau gânduri suicidale.

„Unii copii mai puternici se folosesc de forță pentru a exercita superioritatea față de cei mai slabi decât ei. Bullying-ul se manifestă printr-un comportament de hărțuire și intimidare de durată, prin folosirea etichetelor, amenințărilor, umilirii, jignirilor, răspândirii de zvonuri false și, desigur, prin agresivitate fizică. Motivele pentru care elevii hărțuiesc și agresează alții elevi sunt: dorința de a-i domina pe ceilalți, de a fi populari, de a avea putere și de a fi respectați de restul grupului. Întotdeauna este atacat punctul slab al victimei, iar dacă acesta este afectat, hărțuitorii își vor continua acțiunile de umilire și mai mult”, explică psihologul Iuliana Fűlaș.

În opinia specialistului, în spatele acestui comportament de tip bullying există o stimă de sine scăzută a hărțuitorului, compensată prin agresivitate, prin dorința de a atrage atenția, chiar dacă într-un mod negativ. De regulă, părinții acestor copii sunt autoritari sau agresivi, iar ei adoptă comportamentul învățat acasă.

Psihologul Iuliana Fűlaș a conturat și un profil al victimelor fenomenului de bullying, iar aceștia sunt, de cele mai multe ori, elevi supraponderali sau subponderali, elevi care poartă ochelari, cei care au o stimă de sine scăzută, cei care sunt vulnerabili si nu se pot apăra singuri sau cei care fac parte din familii cu situații financiare precare. De cealaltă parte, hărțuitorii sunt cei care doresc să devină populari cu orice preț, au temperament inflexibil, nu sunt empatici, ba chiar se bucura cand fac rău celorlalți, aceștia nu au o relație bună cu părinții, și de regulă sunt cei care au părinți cu un statut social superior.

Alte articole

Cum vor autoritățile să combată bullying-ul în școli. O nouă materie ar putea deveni obligatorie

Theo Rose n-a mai rezistat şi a dezvăluit cum a început totul! „Bă, mă enervează! Te saturi la un moment dat!”

Hărțuitorii din școli se mută și pe Internet

Cyberbullying-ul se referă la hărțuirea prin telefon, prin email, sau în rețelele de socializare online, prin răspândirea de materiale compromițătoare, cum ar fi: fotografii reale sau trucate, filmulețele denigratoare realizate în școală sau în afara ei (mai ales cele de natură sexuală) sau crearea de conturi false care au ca scop umilirea copiilor care devin victime.

„Este important ca profesorii să înțeleagă acest tip de comportament, să nu-l confunde cu un conflict banal între elevi și să nu-l ignore. Ei trebuie să înțeleagă că acești copii doresc atenție și putere și trebuie să-i îndrume către un psiholog. Copiii trebuie să învețe, în școli, cum să facă față situațiilor dificile, trebuie să învețe să-și transforme agresorii în prieteni, de exemplu să-i trateze cum își doresc ei să fie tratați. Dacă le răspund cu furie se transformă în victime. Dacă sunt învățați să nu reacționeze cu furie, vor câștiga „jocul puterii”, arătându-le respect agresorilor, iar aceștia vor raspunde în același mod. Oamenii se poartă după principiul oglinzii, dacă se poartă frumos, comportamentul frumos va fi oglindit și vor raspunde în același mod”, declară psihologul Iuliana Fűlaș.

Autoritățile din România ar trebui să ia în serios acest fenomen

Psihologul Iuliana Fűlaș afirmă că acest fenomen trebuie luat în serios, iar autoritățile române ar trebui să acorde o mai mare importanță atât bullying-ului din școli, cât și bullying-ului de pe Internet, pentru protecția drepturilor copilului. „În școli trebuie să existe educația psihologică, prin educarea și dezvoltarea inteligenței emoționale. Mai mult, această dezvoltare a inteligenței emoționale este bine să înceapă de la gradiniță, iar copiii să fie învățați cum să-și gestioneze mai bine emoțiile și sentimentele și cum să-și canalizeze furia și frustrarea în scopuri constructive, și nu distructive. Bullying-ul și Cyberbullying-ul sunt comportamente învățate, care pot fi prevenite și stopate, printr-o mai închegată relație școală-părinti-autorități”, explică psihologul Iuliana Fűlaș. Totodată, specialistul afirmă că adolescența este un moment critic pentru dezvoltarea personalității antisociale, iar elevii cu comportament de tip bullying și cyberbullying de astăzi sunt viitorii tineri cu comportamente antisociale, consumatori de droguri, alcool etc.