Bullying-ul ia amploare în școlile din România. 9 din 10 profesori spun că elevii sunt victime ale fenomenului de bullying

Bullying-ul ia amploare în școlile din România. Potrivit studiului realizat de cei de la Salvați Copiii, 90% dintre profesori și consilieri școlari consideră că elevii cu care lucrează sunt victime ale fenomenului de bullying. În funcție de mediu, respondenții din școlile bucureștene sunt cei care indică în cea mai mare măsură cea mai ridicată frecvență a fenomenului (28,1%), în timp ce doar 13,4% dintre profesorii școlilor rurale au optat pentru acest răspuns, arată datele analizei realizate de Organizația Salvați Copiii România.

Bullying-ul ia amploare în școlile din România. Rezultatele îngrijorătoare ale unui studiu realizat de Salvați Copiii

Potrivit studiului, doar 4 din 10 participanți (43,1%) au încredere în eficiența mecanismelor de raportare anonimă, în timp ce doar un sfert (25,6%) consideră util stabilirea unor profesori cărora să le fie sesizate incidentele și o proporție și mai mică (17,5%) cred în relevanța participării directe a copiilor prin desemnarea unor elevi cărora victimele bullyingului să le poată sesiza fenomenul.

Citește și România fără meseriaşi. O criză despre care se vorbește prea puţin

Analizând frecvența pe care respondenții o consideră potrivită pentru realizarea de activități antibullying, aproape o treime au indicat cele mai ridicate frecvențe: ”în mod constant – ca parte a culturii școlii” (31,5%) și ”ar trebui să fie abordate de fiecare profesor când observă comportamente nepotrivite între elevi” (30,9%), în timp ce un procent nesemnificativ de respondenți consideră că aceste activități nu reprezintă responsabilitatea școlii (0,4%) sau că ar trebui organizate doar în cadrul programului ”Școala Altfel” (1%).

Alte articole

Mobilizare masivă pentru o cauză nobilă! 3,6 milioane de euro pentru renovarea Maternității Polizu

STUDIU: Una din trei gravide/mame minore din România a rămas însărcinată în jurul vârstei de 15 ani

“De peste 10 ani, Salvați Copiii lucrează împreună cu profesorii, cu părinții și mai ales cu copiii, în școli și comunități, pentru a schimba atitudinile și comportamentele de bullying. Este important ca fiecare actor să-și înțeleagă rolul și să-și asume soluționarea unui fenomen care are consecințe grave asupra dezvoltării socio-emoționale a copiilor. Școala trebuie să rămână un mediu în care copilul se simte în siguranță.

Experiența organizației, susținută de date din intervențiile directe în școli, arată că sancțiunile singure nu reduc bullyingul, ci pot accentua marginalizarea și vulnerabilitatea copiilor implicați. Soluțiile eficiente se bazează pe prevenire, participare reală și cultivarea unor relații sănătoase în comunitatea școlară.

Este esențial ca elevii să aibă un rol activ în crearea unui mediu sigur, alături de adulți care îi ascultă, îi implică și le validează contribuția. Doar printr-un efort comun, empatic și coerent putem răspunde cu adevărat nevoilor copiilor”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Citește și Ghinion! Elevii români învaţă după manuale de vârsta profesorilor rămaşi să-şi ia pensia la catedră. La istorie, manulalele ne pregătesc de intrarea în UE, iar la Informatică, de cum să folosim discheta!

Date din ancheta sociologică Salvați Copiii România

Întrebați fiind care sunt factorii sau caracteristicile care fac ca unii elevi să prezinte un risc mai mare de a deveni ținte ale bullyingului, cei mai mulți dintre respondenți (60%) au indicat timiditatea sau caracterul mai retras, următorii factori fiind aspectul fizic (50,2%) și stilul vestimentar (40,9%), urmate la mică distanță de sensibilitatea elevului țintă (39,8%)  și  situația economică a familiei  acestuia (39%).

În ceea ce privește responsabilitatea pentru astfel de comportamente, cei mai mulți dintre participanții la sondaj o atribuie elevului care adoptă comportamentul (73,5%), urmat de părinți/familie (65%) și anturaj (61%).

Dacă 11,4% dintre respondenți consideră că (și) elevul care este ținta bullyingului este responsabil, observăm că 17,4% dintre participanți consideră că și profesorii sunt responsabili, în timp ce conducerea școlii  a fost considerată responsabilă doar de 9,6% dintre respondenți.

Doar 7 profesori din 100 consideră că responsabilitatea este împărțită între elevul care inițiază, familia acestuia și școala reprezentată de cadre didactice și conducerea școlii.

Deși 9 din 10 respondenți afirmă că au o bună cunoaștere a fenomenului de bullying și îl pot recunoaște și în practică, remarcăm că, atunci când acestora li se solicită să identifice caracteristicile bullyingului, nu puțini sunt aceia care fac asocieri improprii sau nu identifică trăsături care țin de natura fenomenului. Astfel, puțin peste jumătate din respondenți (52,4%) recunosc caracterul intenționat al comportamentului (cu un nivel maxim de 77,2% în cazul consilierilor școlari), în timp ce mai puțin de jumătate (48%) recunosc caracterul repetitiv al bullyingului (cu un nivel maxim de 80,8% în cazul consilierilor școlari).

În schimb, 1 din 5 participanți la sondaj consideră că bullyingul se poate manifesta și prin conflicte spontane (dar peste o treime din managerii școlari – 33,8% – sunt de această părere).

Rezultatele sondajului arată că există confuzie în ceea ce privește înțelegerea actorilor implicați: 31,3% dintre respondenți considerând că bullyingul se manifestă exclusiv între elevi, în timp ce 30,6% sunt de părere că se poate manifesta și din partea elevilor către profesori, iar aproape 2 din 5 (19,8%) sunt în situația de a confunda bullyingul cu abuzul, considerând că bullyingul se poate manifesta și din partea profesorilor către elevi.

Peste trei sferturi (75,4%) dintre participanții la sondaj se consideră bine și foarte bine pregătiți pentru a gestiona corespunzător bullyingul între elevi, iar atunci când li se solicită opinia cu privire la cele mai potrivite intervenții, cei mai mulți au optat pentru campanii de conștientizare a părinților pentru a educa copiii într-o manieră pozitivă (72%), promovarea toleranței și respectului reciproc prin activități non-formale (64,1%) și activități pentru creșterea coeziunii de grup (62,4%).

La sondaj au participat aproape 2.500 de cadre didactice din învățământul primar și gimnazial, manageri și consilieri școlari, răspunsurile fiind colectate în perioada 10-16 octombrie 2025.

Distribuția respondenților în funcție de mediul unde se află școala unde predau este una echilibrată: 42,6% activând în școli din mediul rural, 28,9% în școli din municipiile reședință de județ, 21,5% în școli din alte orașe și 7% în școli din București. Cei mai mulți dintre participanții la sondaj au o experiență în profesie de peste 10 ani (72,4%).

Bullyingul este un fenomen care apare la nivelul grupurilor de copii și se referă la comportamente variate care umilesc și exclud prin natura lor, sunt repetate sau fac parte dintr-un tipar care se manifestă pentru o perioadă de timp. Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulților și continuă în absența unor măsuri specifice de intervenție.