România fără meseriaşi. O criză despre care se vorbește prea puţin

Potrivit datelor INS și Eurostat, în ultimii zece ani România a pierdut peste un milion de persoane apte de muncă, iar deficitul de personal calificat depășește 300.000 de oameni doar în sectoarele tehnice și de producție.
Iar pe fondul migrației, tot mai mulți pleacă, tot mai puțini se întorc, problema riscă să se transforme într-o frână de dezvoltare economică.

Un simptom al unui sistem de educație rupt de realitate

Ani la rând, educația profesională a fost tratată ca o opțiune „de mâna a doua”.
Școlile de meserii au fost închise, liceele tehnologice subfinanțate, iar tinerii au fost împinși către un traseu universitar care nu mai garantează angajarea.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Schimbări la Evaluarea Națională! Ministrul Educației, Daniel David, a anunțat în ce vor consta modificările: „Aspecte legate de evaluarea performanțelor individuale și de evaluări instituționale”

Alte articole

Primarul Robert Negoiță vine cu explicații despre mega-proiectul din zona Republica

Rezultatul este o economie cu prea mulți absolvenți de birou și prea puțini oameni care știu să repare, să construiască, să monteze sau să opereze utilaje. Companiile românești sunt nevoite să aducă muncitori din Asia, în timp ce zeci de mii de tineri pleacă în Germania, Franța sau Marea Britaniei pentru aceleași meserii. Deficitul de forță de muncă calificată devine, astfel, o problemă de siguranță economică.

Învățământul dual, soluția unei probleme ignorată?

Învățământul dual oferă exact ceea ce lipsește: o legătură directă între școală și piața muncii. Elevii învață teoretic în liceu, dar fac practică în companii reale, cu echipamente moderne, pe meserii cerute în economie.
După finalizarea studiilor, pot fi angajați direct de firmele partenere, având deja experiență. În România, sistemul funcționează în parteneriat între școală, operator economic și autoritatea locală.
Dar puține administrații locale au înțeles cu adevărat potențialul acestui model. Un exemplu pozitiv însă este Primăria Sectorului 3, care a transformat învățământul dual într-o prioritate de politici publice. În ultimii ani, peste 75% dintre elevii care au ales învățământul dual în București au optat pentru liceele din Sectorul 3. Administrația locală a investit constant în dotarea unităților școlare, în parteneriate cu operatorii economici și în burse pentru elevi, construind un ecosistem real de formare profesională. Elevii primesc burse lunare, echipamente, transport gratuit și, cel mai important, o perspectivă clară: un loc de muncă după absolvire.

Citeşte şi

Cand educaţia e făcută de cozi de topor şi se taie cu barda. Primul liceu dual lansat cu fonduri PNRR în România, inaugurat de Bolojan, se comasează/ O altă şcoală, cu promovabilitate 100% şi abandon școlar zero, se desfiinţează

O soluție locală pentru o problemă națională

România are nevoie de o strategie coerentă pentru formarea profesională, dar realitatea arată că soluțiile concrete vin de jos în sus. În Sectorul 3, implicarea administrației a schimbat percepția asupra educației tehnice: de la o alternativă marginală la o cale respectabilă și sigură. Modelul poate fi replicat ușor, dar cere voință și cooperare între autorități și mediul de afaceri.

Într-o economie în care deficitul de muncitori calificați a devenit o barieră de dezvoltare, învățământul dual este o investiție strategică în viitorul României.