BURSE mai mari pentru elevi, cel puţin 30% din salariul minim brut

Elevii cer majorarea burselor şcolare. Conform CNE, bursa socială lunară a unui elev ar trebui să fie 30% din salariul minim net pe economie, bursa de studiu ar trebui plafonată la 32,5%, bursa de merit, la 35%, iar bursa de performanță, la 37,5% din salariul minim net pe economie.

Solicitarea elevilor a fost transmisă guvernanților printr-o scrisoare deschisă, ce a fost semnată atât de CNE, dar și de Uniunea Liceenilor Maghiari din România (MAKOSZ), Salvați Copiii, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Tineretului din România (CTR), Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), Consiliul Tinerilor Instituționalizați (CTI), Federația organizațiilor neguvernamentale pentru Copil (FONPC), World Vision Romania, Asociația Studenților Romi din București Terni Godi, Funky Citizens, Declic România.

Prin această inițiativă, CNE cere aprobarea unei Hotărâri de Guvern care să reglementeze cuantumul minim de acordare a burselor, precum și includerea finanțării corespunzătoare pentru îndeplinirea acestui deziderat în bugetul de stat proiectat pentru anul 2020.

Burse elevi 2019 – 2020. Câţi bani iau şcolarii pentru BURSA SOCIALĂ, BURSA DE PERFORMANŢĂ şi BURSA DE MERIT

Potrivit sursei citate, elevii înfruntă zilnic probleme cauzate de „lipsa echității din sistem”. În acest context, Consiliul Național al Elevilor consideră prioritar ca, pentru a evita cazurile în care bursele sunt oferite în cuantumuri mult prea mici, chiar și în cazul burselor sociale, unde cuantumurile nu reflectă nevoile de subzistență (burse de 8 lei pe lună, în localități din județul Arad), cuantumul minim să fie impus autorităților publice locale, anual, prin Hotărâre de Guvern.

Alte articole

Burse elevi 2025. Când intră banii în conturile elevilor. Ce trebuie să faci dacă nu ai primit bursa la timp

Burse 2025-2026. Cine va încasa 3.700 de lei, anunțul ministrului Educației

Mai multe asociaţii ale elevilor cer Guvernului să nu îşi angajeze răspunderea pentru abrogarea OUG 51/2019, prin care care s-a eliminat transportul judeţean din sfera serviciilor publice, ci, mai degrabă, să depună eforturi pentru ca acest act normativ să fie respins în Parlament.

„Abrogarea OUG nr. 51/2019 este irealizabilă, ea cuprinzând norme de modificare, care, în conformitate cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativă, nu pot fi abrogate. Proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanţe se află în Parlamentul României la acest moment, fiind astăzi, 9 decembrie, pe ordinea de zi a şedinţei de plen de la Camera Deputaţilor. Astfel, având în vedere faptul că procedura este una mai rapidă şi mai sigură, suntem de părere că soluţia legislativă ar fi respingerea ordonanţei în plenul Camerei Deputaţilor, lucru pe care Guvernul României ar trebui să îl sprijine”, se arată într-un comunicat de presă transmis de către Asociaţia Elevilor din Constanţa, Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov, Asociaţia Vâlceană a Elevilor şi Asociaţia Elevilor din Maramureş.

Alocaţiile pentru copii, MAJORATE. Când intră în vigoare legea

Potrivit sursei citate, „amestecarea transportului elevilor cu discuţiile pe Legile Justiţiei prezintă un risc enorm”, pe care elevii nu îl pot accepta. „În contextul angajării răspunderii, Guvernul a anunţat că va uza de această procedură constituţională pentru a rezolva mai multe probleme, majoritatea dintre ele controversate, astfel existând riscul ca Guvernul să pice şi problema transportului să nu fie rezolvată, ba chiar înrăutăţită. Totodată, există jurisprudenţă a Curţii Constituţionale a României privind angajarea răspunderii pe proiecte de legi care se află în Parlament, asupra căreia instanţa a decis că este neconstituţională”, se explică în comunicat.

Conform asociaţiilor elevilor, „nici până în ziua de azi”, Guvernul nu a făcut public proiectul legislativ pe care îşi va angaja răspunderea în ceea ce priveşte această ordonanţă de urgenţă.

„Din surse, asociaţiile de elevi au aflat că proiectul ar propune o soluţie legislativă care nu ar rezolva problema, ci, mai rău, ar înrăutăţi-o – realizarea de achiziţii publice pentru transportul elevilor de către Consiliile judeţene. Nu numai că această măsură este una nesigură, deoarece stă în voinţa sau lipsa de voinţă a operatorilor de transport de a realiza aceste curse, dar ea nu rezolvă problema reducerilor elevilor care acum nu mai pot fi acordate de către Consiliile judeţene. Astfel, dacă Guvernul plănuieşte să îşi angajeze răspunderea pe această variantă, ar fi mai oportun să nu o facă, deoarece riscă să mai aducă o lovitură elevilor din mediul rural, punând astfel sub semnul întrebării dacă vor avea aceştia vreodată asigurat transportul”, se susţine în comunicatul citat.

Elevii resping, totodată, afirmaţiile conform cărora „problema decontării navetei elevilor va fi rezolvată” prin abrogarea OUG 51/2019. „Problema care opreşte decontarea navetei elevilor sunt tarifele maximale impuse de către Guvern prin HG nr. 863/2016, iar ea ar putea fi rezolvată dacă Ministerul Educaţiei ar realiza şi propune în Guvern un proiect pentru abrogarea acestei hotărâri”, se mai arată în comunicat.