BUTOI CU PULBERE la graniţele României: Situaţie tensionată între Rusia şi UE. Ucrainenii pot face uz de armă

Președintele rus Vladimir Putin a semnat marți un tratat istoric de alipire a Crimeii la Rusia. Atât Kievul, cât și occidentalii au condamnat imediat respectivul tratat.

Tot marți, un militar ucrainean a fost ucis la Simferopol, în cursul unei tentative de asalt împotriva unității sale militare, somată, ca și celelalte unități ucrainene din Crimeea, să se ralieze noii tutele rusești sau să plece. Acest incident a determinat Kievul să le permită oficial soldaților săi aflați încă în peninsulă să pună mâna pe arme pentru a se apăra.

Alipirea Crimeii la Rusia, realizată împreună cu noii lideri proruși din peninsulă, a intrat în vigoare de marți, chiar dacă parlamentul rus trebuie să voteze și o lege în acest sens, o simplă formalitate.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Președintele ucrainean interimar Olexandr Turcinov l-a acuzat pe Vladimir Putin că urmează exemplul Germaniei naziste, care a anexat teritorii înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial, iar ministrul ucrainean al justiției, Pavlo Petrenko, a spus că Ucraina își rezervă dreptul de a confisca bunurile Rusiei dacă aceasta aprobă ”naționalizarea” proprietăților statului ucrainean în Crimeea.

Alte articole

Atac ucrainean în Crimeea anexată. Un mort și patru răniți. Rusia susține că a doborât 223 de drone peste noapte

Crimeea – „fără electricitate, fără apă, fără combustibil”. Dronele lui Zelenski au făcut prăpăd în regiunea anexată de Rusia: „Oamenii vânează combustibil de parcă ar fi în «Jocurile Foamei»”

În opinia premierului ucrainean, Arseni Iațeniuk, conflictul din Crimeea trece de la ”faza politică la cea militară”.

Din partea americană, președintele Barack Obama i-a invitat pe liderii din G-7 (SUA, Japonia, Canada, Germania, Marea Britanie, Franța, Italia) și Uniunea Europeană să se întrunească săptămâna viitoare la Haga pentru a dezbate situația din Ucraina. Secretarul de stat al SUA, John Kerry, a avertizat că o eventuală incursiune a Rusiei în estul Ucrainei reprezintă un act ”scandalos”.

Vicepreședintele american Joe Biden își continuă la rândul său miercuri turneul în Polonia și țările baltice, destinat să liniștească respectivele țări aliate, care sunt preocupate în legătură cu agresivitatea Moscovei.

”Anexarea Crimeii este ilegală și ilegitimă, și țările aliate din cadrul NATO nu o recunosc”, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Ministrul britanic de externe, Willian Hague, a anunțat la rândul său suspendarea oricărei cooperări militare cu Moscova, estimând ca foarte probabilă excluderea Rusiei din G-8 (G-7 plus Rusia).

Calificând anexarea Crimeii ca fiind ”contrară dreptului internațional”, cancelarul german, Angela Merkel, a apreciat totuși că dialogul cu Rusia trebuie să continue, iar președintele francez, François Hollande, a făcut apel la adoptarea unui ”răspuns european puternic și coordonat” la summitul european care va avea loc joi și vineri.

Premierul japonez, Shinzo Abe, a anunțat și el că țara sa ”va examina noi măsuri față de Rusia, cooperând totodată cu țările din G-7 și cu alte state”.

Alipirea Crimeii este ”contrară dreptului internațional”, a avertizat, de asemenea, președintele Confederației Elvețiene, Didier Burkhalter, a cărui țară deține președinția în exercițiu a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).   

Putin, în schimb, a afirmat că Moscova nu dorește ”scindarea Ucrainei”. ”Nu avem nevoie de aceasta”, a adăugat el. Crimeea, care aparținea Rusiei în cadrul URSS, a fost oferită Ucrainei în 1954 de către Nikita Hrușciov. 

Șeful statului rus i-a denunțat pe occidentali, care au decretat sancțiuni împotriva Moscovei, afirmând că aceștia ”au trecut linia roșie” și se comportă ”într-o manieră iresponsabilă” în criza ucraineană.Sancțiunile anunțate luni, mai degrabă simbolice, se referă la un număr limitat de înalți responsabili ruși și ucraineni proruși.

Potrivit Casei Albe, 11 persoane sunt vizate: șapte ruși și patru persoane acuzate de complicitate cu Rusia în Ucraina, inclusiv președintele demis Viktor Ianukovici, un consilier și doi lideri separatiști din Crimeea, Serghei Axionov și Volodimir Konstantinov.

Miniștrii europeni de externe au adoptat și ei sancțiuni — restricții privind vizele și blocări de bunuri — împotriva a 21 de responsabili ucraineni și ruși.

AFP notează că astfel de sancțiuni sunt inedite în istoria relațiilor UE-Rusia de la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că sancțiunile sunt ”inacceptabile” și că vor avea consecințe.

Opțiunea militară fiind exclusă, occidentalii contează pe impactul unei izolări internaționale crescânde a Rusiei. Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, care figurează printre principalii parteneri ai Moscovei, își rezervă posibilitatea de a impune sancțiuni economice și comerciale.

Miercuri, Bruxellesul urmează să dezvăluie detaliile planului său de ajutor de un miliard de euro pentru Kiev.

Șeful diplomației franceze, Laurent Fabius, a declarat că Parisul ar putea suspenda vânzarea către Moscova a două nave polivalente Mistral, convenită printr-un contract semnat în 2011.

El a indicat totodată că președintele rus este în continuare invitat pe 6 iunie în Franța la ceremoniile consacrate împlinirii a 70 de ani de la Debarcarea forțelor aliate.

Liderul de la Kremlin, a cărui poziție este întărită de referendumul din Crimeea și a cărui popularitate în Rusia a bătut recordul de la realegerea sa la conducerea statului în mai 2012, a arătat în mod clar că rămâne imperturbabil la amenințările occidentale.