CAB se pronunţă vineri în dosarul Mariana Rarinca

Mariana Rarinca, acuzată de şantajarea preşedintelui ICCJ Livia Stanciu, a cerut, joi, la Curtea de Apel Bucureşti, recuzarea magistraţilor care judecă dosarul său. Instanţa i-a respins solicitarea, a rejudecat cazul şi a rămas în pronunţare până vineri dimineaţă. Procurorii DNA cer închisoare cu executare pentru Mariana Rarinca, femeia despre care preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu spune că a şantajat-o.

10 sept. 2015, 11:21
CAB se pronunţă vineri în dosarul Mariana Rarinca

Dezbaterile în cazul Rarinca, rejudecat la Curtea de Apel Bucureşti, au început joi.

Mariana Rarinca a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate pe care instanţa a respins-o ca inadmisibilă. Rarinca a cerut atunci, din nou, recuzarea judecătorilor Dorin Matei şi Anamaria Trancă, din completul de la Curtea de Apel Bucureşti care judecă dosarul său. Completul i-a respins Marianei Rarinca şi această solicitare, a rejudecat cazul şi a rămas în pronunţare până vineri dimineaţă.

Rarinca susține în continuare că nu a șantajat-o pe Livia Stanciu, însă recunoaște că a avut o abordare greșită față de aceasta, afirmând că, dacă ar fi știut ce i se va întâmpla, nu ar mai fi cerut „niciun leu” de la șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție.

„Mă aflu în fața dumneavoastră pentru că nu am ajuns eu prima la DNA. (…) Când ești supărat, probabil faci lucruri necugetate. Eram foarte supărată pe Livia Stanciu. Nu recunosc fapta de care sunt acuzată. Recunosc că am avut o abordare greșită. Dacă știam că mi se va întâmpla așa ceva, nu mai ceream un leu de la Livia Stanciu”, a spus Rarinca în sala de judecată.

Mariana Rarinca: Mi-e teamă că voi fi condamnată. Am făcut plângere împotriva judecătorilor

Ea le-a cerut celor doi judecători, Dorel Matei și Anamaria Trancă, să nu mai ia în considerare declarațiile date anterior de ea în faza de urmărire penală, pe motiv că atunci era în stare de șoc, iar adevărul este cel spus acum în sala de judecată.

Mariana Rarinca a respins acuzația că ar fi șantajat-o pe Livia Stanciu cu suma de 20.000 de euro, arătând că doar a încercat să recupereze datoriile pe care șefa ÎCCJ le avea la ea, respectiv sumele de 1.600 de euro, 2.000 de lei și 1.800 de lei, reprezentând contravaloarea facturilor plătite în contul cabinetului de avocatură al soțului Liviei Stanciu.

„Eu am lucrat pentru familia Stanciu. Eram secretară la cabinetul de avocatură al domnului Stanciu. După ce Andrei Stanciu a decedat, Livia Stanciu m-a rugat să mă ocup de problemele cabinetului și de plata utilităților de la apartamentul din Galați. La cabinet erau multe probleme nerezolvate și neclarități, dar nu pot să le spun aici”, a precizat Rarinca.

Femeia a dezvăluit că, după decesul avocatului Andrei Stanciu, șefa Curții Supreme i-a dat sacoșe cu acte de la cabinetul de avocatură pentru a le arde.

Ea mai susține că a convenit cu Livia Stanciu să aibă grijă în continuare de cabinetul de avocatură, iar în schimb trebuia să primească lunar 200 de euro, dar să și plătească utilitățile.

Tot Rarinca spune că nu a mai primit bani de la Livia Stanciu, în schimb a plătit facturile din banii ei.

Judecătorul Dorel Matei a întrebat-o de ce a luat decizia de a merge la Antena 3 pentru a face dezvăluiri despre Livia Stanciu și de ce nu a apelat la un proces în instanță pentru a recupera banii.

„Cum credeți că ar fi arătat un proces între mine și Livia Stanciu? Cine mi-ar fi dat dreptate? Nu am divulgat nimic la nicio televiziune”, a răspuns Rarinca.

În schimb, ea a refuzat să răspundă la întrebarea dacă a oferit consultanță juridică unor asociații de proprietari, pentru care ar fi încasat 6.000 lei.

Rarinca a refuzat apoi să răspundă întrebărilor puse în sala de judecată de Livia Stanciu, pe motiv că aceasta „nu este un reper de moralitate”.

Inițial, în acest dosar, Mariana Rarinca a fost condamnată în decembrie 2014 de Tribunalul București la trei ani închisoare cu suspendare, după care, în mai 2015, femeia a fost achitată de Curtea de Apel București.

Ulterior, decizia de achitare a fost anulată tot de Curtea de Apel București, în urma unei contestații depuse de DNA.