Conform unor calcule de la data iniţierii proiectului, ” „clădirile unităților sanitare publice, precum și pentru clădirile în care funcționează cabinete de medicină de familie, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice” nu datorează impozite şi taxe statului. Impactul la bugetele veniturilor locale ar fi de aproximativ 14,5 milioane lei. 

Acest proiect de lege a fost iniţiat încă din mai 2018 de deputații liberali Florin Roman și Bogdan Huțucă, însă a fost respins de Senat în octombrie 2018. Proiectul a rămas neatins până în noiembrie 2018 când a fost intocmit un raport de respingere cu argumentul că proiectul „instituie un regim de impozitare favorabil cabinetelor medicale de familie raportat la celelalte tipuri de cabinete medicale”.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Boala obrajilor pălmuiți sau ”a cincea boala a copilariei”. ...

Radonul, gazul radioactiv descoperit în şcolile din România, ...

Citeşte şi: Nelu Tătaru, după demiterea şefei DSP Bucureşti: „Avem şi am avut rămâneri în urmă”

Până acum, nici Guvernul Dăncilă, nici Guvernul Orban nu au fost de acord cu propunerea legislativă  susținând că ar fi o măsură discriminatorie față de alte tipuri de cabinte și ar diminua veniturile bugetelor locale cu 14,5 milioane lei, potrivit profit.ro. Însă pandemia de coronavirus a lovit și România, iar părerea aleșilor cu privire la proiect s-a schimbat radical, astfel încât proiectul a fost retrimis în aprilie, pentru un raport suplimentar, comisiei de buget, care i-a întocmit marți raport favorabil. Astfel, proiectul a fost adoptat, la începutul acestei luni, prin vot final de Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului. 

„Trebuie spus că, în baza Legii 571/2003 privind vechiul Cod fiscal, cabinetele de medicină de familie erau scutite de impozitul/ taxa pe clădire, facilitate anulată prin adoptarea noului Cod fiscal, legiuitorul considerând că sintagma «clădirile unităților sanitare publice» cuprinde și cabinetele de medicină de familie, ceea ce de fapt nu se întâmplă. În practică, sarcina fiscală suplimentară impietează asupra bugetelor și așa mici ale cabinetelor de familie, care, în același timp, se confruntă și cu alte probleme de ordin financiar, precum sarcini financiare și birocratice impuse de minister și casele teritoriale de sănătate”, au declarat inițiatorii.