Calendar ortodox 16 august 2023. Cruce neagră, Sfinţii Martiri Brâncoveni. Anual, Sfinții Martiri Brâncoveni sunt prăznuiți la numai o zi de la marea sărbătoare a Adormirii Maici Domnului.

Citește și Gigi Becali s-a înarmat cu o cruce și alături de un sobor de preoți a mers să sfințească Calea Victoriei, după parada LGBT: ”Fac curățenie la mizeria pe care au făcut-o ei. Trebuie să curățăm locul cu agheasmă”

Alte Articole

Înmormântarea milionarului de la Loto, la mare secret. Apar ...

Magazinele Mega Image luate în vizor de ANPC. Au fost aplicate ...

Protest inedit: un bărbat a reclamat ANPC-ul la ANPC: „Să ...

Sărbători religioase 16 august 2023

Ortodoxe: Sfinții Martiri Brâncoveni

Greco-catolice: Aducerea de la Edesa la Constantinopol a icoanei nefăcute de mână a Domnului nostru Isus Hristos; Sf. m. Diomid

Romano-catolice: Ss. Ştefan, rege *; Rochus, pelerin

Calendar ortodox 16 august 2023. Cruce neagră, Sfinţii Martiri Brâncoveni

Constantin Brâncoveanu a fost domnitorul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române. Acesta este cunoscut în istorie ca fiind protector al tiparului și școlilor din Muntenia și din Transilvania, dar și pentru că a dat Bucureștiului o nouă Academie Domnească, aducând în școala de la Sf. Sava o programa asemănătoare instituțiilor de grad superior. De la Istanbul  l-a adus pe Andrei, viitorul mitropolit Antim Ivireanul, sub îndrumarea căruia au văzut lumina tiparului numeroase cărți în limbile română, greacă, slavonă, georgiana și chiar arabă, potrivit crestinortodox.ro

Marele domnitor a ctitorit bisericile de la Potlogi și Mogoșoaia, Mănăstirile Hurezi și Brâncoveni, Biserica „Sf. Gheorghe Nou” din București, unde odihnesc sfintele sale moaște.

La porunca sultanului Ahmed, pentru că a refuzat să se lepede de Hristos, pe 15 august 1714, domnitorul român a fost decapitat împreună cu cei patru fii ai săi şi cu sfetnicul Ianache. Prima dată a picat capul lui Constantin, fiul cel mare al domnitorului. Au urmat capetele lui Ștefan și Radu. Când a sosit rândul lui Matei, băiatul cel mai mic, acesta a început să plângă. Tatăl lui i-a poruncit să ia exemplul fraților lui și să fie demn. Copilul s-a îndreptat spre jertfă fără rețineri. Au urmat Ianache Văcărescu și, la sfârșit, apoi domnitorul.

Trupurile lor au fost aruncate în Bosfor. Au fost scoase de câțiva creștini și îngropate în mare taină într-o mănăstire lângă Țarigrad. În vara anului 1720, Doamna Maria a adus pe ascuns rămășițele domnitorului și le-a îngropat în Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București.

Rugăciune către Sfinții Martiri Brâncoveni pentru întărire în faţa necazurilor

O, Sfinților martiri Brâncoveni, care, prin înțelepte osteneli, comoară sfintei și dreptei credințe până în sfârșit o ați păzit, și de la Împăratul slavei, Hristos Dumnezeu, nevestejită cunună mucenicească ați primit! Ce graiuri vom îndrăzni a vă aduce noi, nevrednicii, prin care să lăudăm mult-râvnitoarea voastră viață, de buni iconomi și credincioase slugi ale Preasfintei Treimi, precum și sfârșitul vostru vitejesc, de adevărați eroi ai Ortodoxiei, prin care v-ați făcut priveliște de multă mirare oamenilor și îngerilor?

Cu adevărat ar trebui mai degrabă să iubim noi tăcerea, ca unii ce suntem îngreuiați de multe, mari, grele, și nepocăite păcate, și nimic bun nu aflăm întru noi, care să ne apropie de evlavioasele voastre lucrări și de sfintele voastre virtuți, și să ne dea o cuvioasă îndrazneală, spre a îndrepta către voi, cu bună nădejde, smerita noastră rugăciune. Dar unde și către cine vom putea alerga, dacă nu către Atotputernicul și Atotștiutorul Dumnezeu, Cel minunat întru Sfinții Săi, și către voi, ca și către aceia care, călătoria vieții prin valea ispitirii și a plângerii acestui veac înșelător bine săvârșind, ca aurul trecut prin foc de șapte ori v-ați lămurit, și ați ajuns lăcașuri sfințite, în care Tatăl, Fiul, și Sfântul Duh Dumnezeu s-au sălășluit.

O, fericiților, sfinților, și bunilor biruitori mucenici Brâncoveni! Căutați dintru înălțimea slavei cereștilor voastre lăcașuri către noi, care în tot ceasul în nenumărate chipuri ne primejduim, și care pentru multa noastră lenevie și mândrie, covârșiți de boli, pagube, necazuri, și de înfricoșate și negândite nevoi, mai mult decât toți, după dumnezeiasca dreptate, am ajuns ticaloșiti și asupriți.

Dar cum oare s-ar fi putut să nu ajungem până aici? Voi, întru atâta desfătare și avuție pământească aflându-vă, în toata viața voastră dorirea nestricăcioaselor bogății ale harului neîncetat ați avut, iar noi, deși din mila proniei dumnezeiești săraci și strâmtorați fiind, cuvioasa neiubire de agoniseală defăimând, frumusețile mincinoase și stricăcioase ale acestui veac trufaș și nestatornic pururea râvnind, mai mult decât femeia cea gârbovă de ele ne-am pironit, iar cugetarea către cele cerești cu totul o am nimicit.

Voi, socotind toată slava veacului de acum ca pe un fum, o umbră, și o nălucire de vis amăgitor, stăpânirea domnească, multa avere, sănătatea, și însăși viața voastră, pe toate gunoaie le-ați socotit, ca pe Hristos în veci să-L dobândiți; iar noi, de bună voie, și de nimeni siliți, prin lăcomie materialnică în prăpastia iubirii de plăceri de care rușine este a și grăi ne-am prăvălit, și mai mult decât necredincioșii și rău credincioșii iubind prostia și nerușinarea patimilor ne-am păgânizat. Pentru aceasta, în loc să ajungem, după cuvântul Stăpânului, sarea pământului și lumina lumii, pentru noi se hulește tot mai mult între neamuri numele cel preasfânt și de mare cuviință al lui Dumnezeu Cel Unul, Singur Adevărat, și în Treime închinat.

Ce răspuns vom da oare Înfricoșatului, Dreptului, și Nemitarnicului Judecător, căci știm prea bine ca de neînlăturat este pentru fiecare dintre noi moartea, judecata, hotărârea, și dreapta răsplătire, pentru cele care cu gândul, cu cuvântul, și cu fapta am lucrat, și pentru ce la chinurile cele veșnice nicicând cugetând, în primejdia de a ajunge în ele mai jos decât cei care pe Dumnezeu nu l-au cunoscut din dobitocească înțelegere ne aflăm, după cum Sfântului Macarie cel Mare i s-a descoperit.

Nu ne lăsați să ne netrebnicim mai mult și stăviliți alunecarea noastră spre robia lumii, a trupului, și a diavolului, prin sfintele și pururea primitele voastre rugăciuni, o, preafericiților martiri, rugătorilor fierbinte către Dumnezeu pentru toată lumea, pentru Ortodoxie, pentru țară și neamul vostru, pentru toți cei ce aleargă către voi cu credință tare și umilință nefățarnică.

Mijlociți pentru noi toate cele bune și de folos pentru luminarea ochilor minților și inimilor noastre celor întunecate de grija vieții de acum, râvna aprinsă și neostoită pentru fapta bună ce v-a însuflețit pe voi, dobândirea întru cunoștiință a mărgăritarului celui de mult preț al binecinstitoarei și lucrătoarei prin dragoste credințe, prețuirea lui mai mult decât lumina ochilor și decât viața această vremelnică, până la suflarea noastră cea mai de pe urmă.

Plecați spre milă și îndurare pe milostivul și iubitorul de oameni Dumnezeu, să ne cheme la El pe toți, să ne deschidă ușa luminii Sale spre a ne trezi cu un ceas mai devreme, ca să voim să lucrăm în via și pe ogorul Lui, răscumpărând vremea trecută, pe care rău am cheltuit-o fiind întunecați de neștiință și biruiți de urâte gânduri și de patimi de necinste.

Cereți pentru noi și statornicia neclintită și tăria de diamant ce ați avut până ce v-ați dat sufletele voastre, curățite prin botezul sângelui, mai strălucitoare decât razele soarelui în mâinile Ziditorului tuturor. Ca astfel, învrednicindu-ne și noi părții celei de-a dreapta, dimpreună cu voi și cu toți sfinții care I-au bineplăcut Lui de la începutul veacurilor, să-L slăvim pe Dumnezeul vieții noastre, pe Tatăl, pe Fiul, și pe Sfântul Duh, în nespusa fericire a Împărăției Sale, în vecii vecilor. Amin.

Citește și Doliu uriaș în Biserica Ortodoxă! Unul dintre cei mai iubiți preoți din România s-a stins la 100 de ani. A avut o relație specială cu Maria Lătăreţu