Ortodoxe: Sfânta Muceniţă Eufimia; Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim
Greco-catolice: Sf. m. Nichita Gotul; [Sf. Fecioară Maria Îndurerată]
Romano-catolice: Ss. Corneliu, pp. m. şi Ciprian, ep. m. **; Ludmila, m.
Sfânta Eufimia s-a născut în Calcedon, într-o familie de oameni credincioși, și a trăit în timpul împăratului Dioclețian (284–305). Dragostea de Hristos a învățat-o de la părinții ei. Când i s-a cerut să se închine idolilor, tânăra a refuzat cu îndârjire, motiv pentru care a fost supusă la numeroase torturi.
Sfânta Eufimia a răspuns că nu va asculta niciodată o poruncă ce contrazice voia lui Dumnezeu. Drept pedeapsă, a fost aruncată într-un cuptor încins, apoi într-o apă plină de vietăți otrăvitoare. Însă, făcând semnul Sfintei Cruci, tânăra a ieșit nevătămată. În cele din urmă, a fost aruncată animalelor sălbatice, care au sfâșiat-o.
Sfintele moaște ale Sfintei Eufimia se află, astăzi, în Catedrala patriarhală „Sfântul Gheorghe” din cartierul turcesc Fanar, potrivit crestinortodox.ro.
Sfântă Mare Muceniţă Eufimia, caută cu milostivire spre lacrimile neamului nostru şi izbăveşte-ne de eresurile care s-au pornit asupra noastră din uneltirea diavolului. Îndură-te de eretici şi de trădătorii care batjocoresc moştenirea Credinţei Ortodoxe, şi îi ajută să lepede toate rătăcirile şi să vină la Ortodoxie ca să se facă bucurie în Cer pentru îndreptarea lor.
Ruşinatu-sa cu defăimare mulţimea ereticilor monofiziţi şi feţele lor s-au umplut demultă ocară, când au văzut cartea hulelor lor lepădată sub picioarele tale, iar cartea noastră cu dogmele cele adevărate, ţinând-o cinstita ta mână, prealăudată Muceniţă. Arată şi acum Credinţa cea adevărată şi nimiceşte eresurile cele pierzătoare de suflet.
Ajută-ne pe noi, cei ce trăim în această vreme de apostazie, să păstrăm şi să mărturisim Dreapta Credinţă cu preţul vieţii noastre pământeşti, ca să dobândim viaţa cea veşnică şi fericită întru părtăşia Sfinţilor. Amin.
Părintele Sofian s-a născut la 7 octombrie 1912, în comuna Cuconeștii-Vechi, județul Bălți, Basarabia. A intrat în monahism la 14 ani, la Schitul Rughi-Soroca, iar ulterior a urmat Școala de cântăreți bisericești de la Mănăstirea Dobrușa și Seminarul monahal de la Mănăstirea Cernica.

În 1937 a fost tuns în monahism, primind numele Sofian, iar în 1939 a fost hirotonit diacon. A studiat la Academia de Arte Frumoase și la Facultatea de Teologie din București, fiind hirotonit preot în 1945, la Mănăstirea Antim.
Între 1945 și 1948 a participat la întâlnirile „Rugului Aprins”, iar în 1950 a devenit stareț al Mănăstirii Antim. În 1958 a fost arestat și condamnat la 16 ani de muncă silnică. A fost eliberat în 1964, în urma decretului general de grațiere.
În 1967 a revenit la Mănăstirea Antim, unde a slujit până în 1998. Părintele Sofian a trecut la cele veșnice la 14 septembrie 2002, la vârsta de 89 de ani.
În ședința de lucru din 11-12 iulie 2024, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea Părintelui arhimandrit Sofian Boghiu, fost stareț al Mănăstirii Antim din București, cu titulatura „Sfântul Cuvios Mărturisitor Sofian de la Antim”. Slujba de proclamare locală a canonizării a avut loc la Mănăstirea Antim, în cadrul unei ceremonii oficiate de un sobor de ierarhi.