CALENDAR ORTODOX 17 MAI 2018: Creştinii celebrează Înălţarea Domnului

Sărbători religioase ortodoxe: Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor); A treia aflare a cinstitului cap al Sf. Proroc Ioan Botezătorul

Sărbători religioase greco-catolice: Înălțarea Domnului și Dumnezeului Nostru Iisus Hristos. A treia aflare a capului Sf. Ioan Botezătorul. Ziua Eroilor Neamului

Sărbători religioase romano-catolice: Înălțarea Domnului Ss. Beda Venerabilul, pr. înv.; Grigore al VII-lea, pp.; Maria Magdalena de Pazzi, fc.

Înălțarea lui Hristos la ceruri este sărbătorită la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paști). Praznicul are loc totdeauna în ziua de joi din săptămâna a șasea după Paști.

Alte articole

Calendar ortodox 27 octombrie 2025. Cruce roşie: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor

Calendar ortodox 26 octombrie 2025. Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir, dătătorul de sănătate. Rugăciune pentru vindecare grabnică

În acest an, Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) se sărbătorește la 25 mai.

„Ce sărbătoare este astăzi?” — se întreabă Sfântul Ioan Gură de Aur (vol. „Predici la duminici și sărbători”). Este o sărbătoare care covârșește mintea omenească, căci astăzi neamul omenesc s-a împăcat cu Dumnezeu, spune marele Părinte al Bisericii.

„Astăzi vrăjmășia cea îndelungată s-a ridicat, războiul cel îndelungat s-a sfârșit. Astăzi s-a încheiat o minunată pace, care mai înainte niciodată nu se putea aștepta. Căci cine ar fi nădăjduit că Dumnezeu iarăși se va împăca cu oamenii?”, spune Sfântul Ioan Gură de Aur.

Pentru că astăzi natura omenească, despre care Dumnezeu a spus că o va pierde: „Voi pierde de peste tot pământul pe omul pe care l-am făcut! De la om până la dobitoc și de la târâtoare până la păsările cerului, tot voi pierde, căci îmi pare rău că le-am făcut—Facerea 6, 7”, a luat-o Iisus Hristos și a ridicat-o în mod minunat și neașteptat deasupra cerurilor.

După Învierea Sa din morți, Iisus Hristos, Mântuitorul lumii, S-a arătat timp de 40 de zile, de mai multe ori, celor care au stat în apropierea Sa, care Îl știau și Îl recunoșteau.

După acest timp i-a dus pe ei afară din Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, aproape de Betania „… și, ridicându-Și mâinile, i-a binecuvântat. Și pe când îi binecuvânta, S-a despărțit de ei și S-a înălțat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Și erau în toată vremea în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.” (Luca cap. 24; 50-53)

Biserica Ortodoxă Română sărbătorește la Înălțarea Domnului și ziua de pomenire a eroilor neamului românesc.

Totodată, Legea 379/2003 privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război a proclamat cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paști, sărbătoarea Înălțării Mântuitorului Iisus Hristos — Ziua Eroilor, ca sărbătoare națională.

Joi este pomenită și cea de-a treia aflare a cinstitului cap al Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.

Uciderea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul s-a făcut din porunca tetrarhului Irod Antipa care conducea Galileea și Pereea (4 î.Hr. — 39 d.Hr), fiul regelui Irod cel Mare. Acesta s-a căsătorit cu soția fratelui său, Irodiada, fapt pentru care a fost aspru mustrat în mod public de către Ioan Botezătorul.

După ce a fost tăiat, capul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul a stat multă vreme îngropat într-un loc ascuns. Din acest loc l-a luat Sfânta Mironosiță Ioana, soția lui Huza, demnitar al lui Irod, și l-a îngropat în Ierusalim, pe Muntele Măslinilor, într-un vas de lut. Aceasta este socotită cea dintâi aflare a sfântului cap al Înaintemergătorului.

Acolo a stat până în vremea Sfinților Împărați Constantin și Elena, când, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, în Siria, la un olar. Abia în anul 453, episcopul Uranie al Emesei, aflându-l, l-a așezat în biserica din această cetate. Aceasta este socotită a doua aflare a cinstitului cap al Sfântului Proroc și Înaintemergător Ioan Botezătorul.

În timpul luptei împotriva sfintelor icoane, capul Sfântului Proroc Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de către Sfântul Ignatie (860), în vremea împăratului Mihail. Aceasta este cea de-a treia și cea din urmă aflare a cinstitului cap.