Ortodoxe
Sf. Ier. Averchie, episcopul Ierapolei, cel întocmai cu Apostolii; Sfinţii 7 tineri din Efes

Greco-catolice
Sf. ep. Averchie; Cei 7 tineri m. din Efes; Sf. papă Ioan Paul II

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Mașini împotmolite în asfalt, la Constanța, după o ploaie ...

Un tânăr de 33 de ani a murit în timpul unei curse Ryanair ...

Romano-catolice

Sf. Ioan Paul al II-lea, pp.

Sfântul Ierarh Averchie, episcopul Ierapolei, este pomenit de Biserica Ortodoxă la 22 octombrie.

Sfântul Averchie a fost episcop al oraşului Ierapole din provincia Frigia în timpul împăratului roman Marc Aureliu (161-180). A propovăduit Evanghelia într-o perioadă în care creştinii erau persecutaţi, a săvârşit vindecări prin rugăciuni. A făcut călătorii misionare în Siria şi Mesopotania. A murit la vârsta de şaptezeci şi doi de ani.

Tot astăzi sunt pomeniţi şi cei 7 tineri din Efes: Maximilian, Iamvlih, Martinian, Dionisie, Antonin, Exacustodian şi Constantin.

Cei şapte tineri erau soldaţi în armata împăratului Deciu (249-251) şi propovăduiau în Efes credinţa în Hristos. Au fost prinşi şi pentru că nu au vrut să participe la cultul păgân, au fost duşi în faţa împăratului, care i-a eliberat pentru un timp, impresionat fiind de tinereţea acestora.

Tinerii creştini din Efes erau fii din familii bogate şi se aflau împreună în rugăciune şi în postiri, răstignindu-se împreună cu Hristos prin omorârea trupurilor lor şi prin păzirea curăţiei.

S-au găsit însă nişte denunţători care au mers la împărat şi i-au spus despre tinerii ce se rugau lui Hristos şi nu vroiau să jertfească zeilor. Erau atunci vremuri în care se dădeau la moarte frate pe frate, tată pe fiu, fiul pe tată, şi nimeni nu-l tăinuia pe aproapele său, dacă îl afla rugându-se lui Hristos

Aşa s-a aflat despre cei şapte tineri că stăteau într-o peşteră, acolo au fost înmormântaţi de vii, gura peşterii fiind zidită din porunca împăratului.

În timpul împăratului Teodosie al II-lea (408-450), la multă vreme după această întâmplare, zidul care astupa gura peşterii a fost stricat şi cei şapte tineri au revenit la viaţă ca dintr-un somn.

Faptul care a adus în uimire toată cetatea, însuşi împăratul Teodosie a venit de la Constantinopol să-i vadă, s-a petrecut pe fondul tulburărilor provocate în Biserică de ereziile apărute în primele secole ale creştinismului, şi în special, în această perioadă, de erezia nestoriană.

Întâmplarea din marea cetate a Efesului a venit ca o luminare şi întărire în acele vremuri tulburi.

Tinerii au mai trăit şapte zile după care plecându-şi iar capetele la pământ şi-au dat sufletele lor în mâinile lui Dumnezeu.