CALENDAR ORTODOX 24 APRILIE 2018: Ce sfinţi sunt prăznuiţi marţi

Sărbători religioase ortodoxe: Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici, mitropoliţii Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureş; Sf. Mc. Pasicrat şi Valentin; Sf. Cuv. Elisabeta

Sărbători religioase greco-catolice: Sf. m. Sava Stratilat; Sf. cuv. Elisabeta Taumaturga

Sărbători religioase romano-catolice: Ss. Fidel din Sigmaringen, pr. m.; Maria a lui Cleofa şi Salomea; Egbert, călug.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Sfinţii Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici, mitropoliţii Transilvaniei, sunt pomeniţi de Biserica Ortodoxă Română în ziua de 24 aprilie.

Alte articole

Vestea anului pentru angajați! Companiile vor putea să împartă până la 15% din profit cu salariații. Ce beneficii fiscale au dacă fac acest lucru

Sebastian Ghiță, atac fulgerător la adresa lui Dan Tăpălagă după dezinformările bandelor G4Media: „Neo-marxismul progresist agresiv pe care l-a vituperat în ultimii 15 ani a servit perfect intereselor Rusiei” / „Acum poate să plece liniștit la Londra și să toace milioanele luate de la moguli corupți și de la Securitate în schimbul tăcerii complice”

Sfântul Ierarh Ilie Iorest s-a născut în jurul anului 1600, în Transilvania. A intrat în obştea Mănăstirii Putna, călugărindu-se sub numele de Iorest.

După moartea mitropolitului Ghenadie al Ardealului, a fost ales întâistătător al bisericii din Transilvania, primind hirotonia ca arhiereu în anul 1641 de la mitropolitul Ţării Româneşti.

Ca mitropolit, a retipărit la Alba lulia (1641) Evanghelia cu învăţătură a diaconului Coresi (din 1580 – 1581).

A fost înlăturat din scaun şi întemniţat în februarie 1643, din dispoziţia principelului Gheorghe Rakoczi I, pentru că n-a acceptat acţiunea de calvinizare a românilor. După ce a fost eliberat, Sfântul Ierarh Ilie Iorest s-a retras la Mănăstirea Putna, unde a şi murit la 12 martie 1678.

După mitropolitul Ilie a fost ales Simion Ştefan, care este şi el pomenit astăzi. Acesta a tipărit Noul Testament de la Alba Iulia cu o prefaţă a sa şi a pus problema unităţii limbii române.

În scaunul mitropolitan de la Alba Iulia a urmat Sava Brancovici, care s-a născut în jurul anului 1620, în Ineu. În 1656 a fost ales în scaunul vacant de mitropolit al Transilvaniei, primind hirotonia în Ţara Românească, la Târgovişte.

Deşi îndelungată, păstoria lui ca mitropolit a fost tulburată de propaganda calvină pe care încercau să o desfăşoare printre românii ortodocşi principii maghiari calvini. Cu toate acestea, mitropolitul a luptat permanent pentru întărirea credinţei ortodoxe. Printre altele, în 1675 a convocat un sobor de preoţi şi protopopi, luând măsuri cu privire la întărirea vieţii religios-morale a preoţilor şi credincioşilor români din Transilvania (datoria preoţilor de a predica şi sluji în româneşte, măsuri privind disciplina, învăţarea de către credincioşi a Crezului şi a poruncilor bisericeşti).

În urma unui proces la Alba Iulia, mitropolitul Sava Brancovici a fost depus din treapta arhierească în 1680 şi aruncat în închisoare. A trecut la cele veşnice în 1683