Ortodoxe: Sfinții Cuvioși Simeon și Amfilohie de la Pangarati
Greco-catolice: Sf. m. Sozont (†304)
Romano-catolice: Sf. Regina, fc. m.
Sfântul Cuvios Simeon s-a născut la începutul secolului al XV lea, într-un sat din apropierea orașului Piatra Neamț, potrivit crestinortodox.ro. Alege să se retragă împreună cu doi ucenici în anul 1432 în pustie, la poalele muntelui “Paru”, la 5 km de Mănăstirea Bistrița. Primește de la Sfântul Voievod Ștefan cel Mare bani și ajutor să ridice o biserică în cinstea Sfântului Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Biserica va fi sfințită de Mitropolitul Teoctist I. La această slujbă a avut loc și hirotonirea întru preot a lui Simeon, devenind primul întemeietor și egumen al Mănăstirii Pangarati.
Din cauza invaziei otomane, Cuviosul Simeon este nevoit să plece în Transilvania. Se stabilește la Mănăstirea Casiva, unde va avea loc și trecerea sa la cele veșnice (anul 1476).
Sfântul Cuvios Amfilohie de la Pângăraţi s-a născut în anul 1487. A intrat în obștea de la Pângăraţi de tânăr. Va ajunge să conducă obștea mănăstirii vreme de 56 de ani. În urma unei descoperiri dumnezeiești, domnitorul Alexandru Lăpușneanu zidește la Pângăraţi o nouă biserică, în locul celei vechi de lemn, care fusese arsă de turci. Cunoscând vremea trecerii la cele veșnice, Sfântul Amfilohie se retrage în anul 1566 la Mănăstirea Moldovița, unde se va mai osteni timp de patru ani.
Sfinţilor Preacuvioşi Părinţi Simeon şi Amfilohie, primiţi a noastră rugăciune şi mijlociţi nouă mila Celui Preaînalt. Izbăviţi-ne cu rugăciunea voastră, Preacuvioşilor, de relele ce vin asupra noastră, ca neîncetat să vă lăudăm pe voi. Ştiţi neputinţa firii noastre, dar şi credinţa noastră o vedeţi şi suspinurile noastre le auziţi; nu ne lăsaţi, Sfinţilor Părinţi, când alergăm la voi.
Rugaţi-vă Mântuitorului Iisus Hristos pentru noi, nevrednicii, să ierte greşelile noastre şi să ne dea dragoste curată şi putere a face tot binele spre slava Preasfântului Său nume. Ne rugăm vouă: ajutaţi-ne, Sfinţi Părinţi, că deşi am greşit din ispita celui rău, dar cu inima zdrobită la voi alergăm să ne ocrotiţi de săgeata cea ucigătoare a vrăjmaşului care răneşte de moarte sufletele noastre; izbăviţi-ne de neputinţele noastre sufleteşti şi trupeşti, mijlociţi pentru Ţara în care v-aţi născut şi v-aţi desăvârşit, ocrotiţi mănăstirea întemeiată de voi şi pe toţi creştinii care aduc slavă, mulţumită şi închinăciune Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.