Calendar ortodox decembrie 2023. Sărbători religioase în decembrie 2023. Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Nicolae, Ignat, Ajunul Crăciunului, Crăciun, Sfântul Ştefan şi Anul Nou

Anul acesta, în luna decembrie, cunoscută în tradiția populară și ca luna lui "Undrea", creștin-ortodocșii au parte de trei mari sărbători religioase: Sfântul Nicolae (6 decembrie), Naşterea Domnului (25 decembrie) şi Sfântul Ştefan (27 decembrie).

30 nov. 2023, 16:51
Calendar ortodox decembrie 2023. Sărbători religioase în decembrie 2023. Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Nicolae, Ignat, Ajunul Crăciunului, Crăciun, Sfântul Ştefan şi Anul Nou

Calendar ortodox decembrie 2023. Sărbători religioase în decembrie 2023. Pe lângă sărbătorile religioase, ultima lună din anul 2023 este presărată şi cu alte câteva sărbători de mai mică importanţă, cum ar fi Sfânta Varvara sau Ignatul, cărora le sunt specifice o serie de obiceiuri şi superstiţii pe care credincioşii le respectă pentru a fi protejaţi de rele.

Citește și Calendar ortodox 1 decembrie 2023. Sfântul Filaret Milostivul te ajută să îți rezolvi problemele cu banii. Rugăciunea care îți aduce abundență financiară

Calendar ortodox decembrie 2023. Tradiţii şi superstiţii de Sfânta Varvara

Sfânta Varvara este protectoarea copiilor, mamelor, a tinerelor, dar şi a minerilor. Potrivit tradiţiei, în dimineaţa zilei de 4 decembrie, toţi ai casei trebuie să-şi facă semnul crucii pe faţă cu miere de stup, pentru a fi feriţi de vărsat de vânt, potrivit evenimentezilnice.blogspot.com.

Tot în această zi se dau de pomană turte unse cu miere, pentru ca şi vărsatul să fie cald, moale şi dulce. De asemenea, copiii nu trebuie să mănânce porumb copt, fasole sau seminţe de dovleac în această zi, pentru ca erupţia să nu fie mare şi deasă ca boabele, respectiv ca seminţele.

De asemenea, de sărbătoarea Sfintei Varvara, nu se poartă haine negre şi nici nu se pregătesc mâncăruri în vase negre, ca să nu se facă tăciune în grâne.

Potrivit unei alte superstiţii, în această zi se pun crengi de măr sau de vişin în apă, care se lasă până la Florii. Dacă aceste rămurele înfloresc până atunci, e semn că anul va fi mănos, iar dacă nu, va fi secetos.

Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Nicolae

Potrivit tradiţiei, Sfântul Nicolae ar sta în stânga lui Dumnezeu. Sfântul Nicolae este milostiv față de săraci, ajută văduvele, orfanii și dăruiește bani tuturor celor aflaţi în mare nevoie, potrivit traditii-superstitii.ro. Totodată, acest sfânt este protector al copiilor, fiind primul moș darnic care le face acestora cadouri odată cu venirea iernii.

Sfântul Nicolae se mai serbează și pentru ajutor la boli și lovituri, dar și pentru sprijin acordat în situaţii care par fără ieşire. Totodată, în noaptea de Sfântul Nicolae, tradițiile românești vorbesc și despre ritualuri magice, farmece și prognoze meteorologice.

Tradiţii şi superstiţii de Ignat

Tăiatul porcului sau Ignatul se sărbătorește în fiecare an pe 20 decembrie. De Ignat nu se fac treburi gospodăreşti, nu se coase și nu se spală. Cei care nu respectă această zi riscă să se îmbolnăvească, potrivit traditii-superstitii.ro.

În ajunul tăierii porcului de Ignat, în unele regiuni ale țării se fierbe grâu în fiecare casă, grâu care, ulterior, este tămâiat. Apoi, acest grâu fiert este mâncat de toţi ai casei, existând credinţa că numai așa vor fi cu toții feriți de necazuri.

Încă de dimineaţă, sătenii îşi pregătesc cele necesare pentru tăiatul porcului şi pregătirea preparatelor tradiționale din carne de porc. Obiceiul urcatului copiilor pe porcul pârlit şi curăţat se respectă pentru ca aceştia să fie voioşi tot anul. În unele sate, copiii sunt însemnaţi pe frunte cu sângele animalului, în semnul crucii, pentru a fi feriţi de boli.

După tăiere, pârlire şi curăţare, porcul se taie, apoi este adus în casă. Mai întâi, trebuie adusă căpățâna cu râtul înainte, pentru a avea parte de noroc. Un alt detaliu la care se uită gospodarii este splina animalului, în funcţie de care aceştia ştiu cum va fi iarna. Dacă splina e peste tot groasă, iarna va fi grea de la început până la sfârșit. Dacă splina e doar la un capăt mai groasă, iarna va fi mai grea fie la început, fie spre sfârşit. Iar dacă splina e mai umflată la mijloc, iarna va fi mai grea la mijloc.

Tradiții și superstiţii în preziua de Ajun

În ziua de 23 decembrie, cunoscută drept ajunul Ajunului, încep obiceiurile și tradițiile de Crăciun, scrie traditii-superstitii.ro.

În această zi sunt cinstiţi morții care coboară din cer pe pământ pentru a fi omeniți. Astfel, după miezul nopții gospodinele pregătesc masa de Ajun, pe care aşază alimente de post (grâu fiert, turtă, pâine, fasole bătută, prune fierte etc). După sfințirea bucatelor de către preot, în dimineața zilei de 24 decembrie alimentele se dau de pomană membrilor familiei sau vecinilor.

În seara de 23 spre 24 decembrie, după miezul nopții și până la ziuă, se obișnuiește ca cetele de copii să meargă la colindat cu “Moș Ajunul”, “Bună dimineața la Moș Ajun” și “Nețalușul”. Aceștia strigă pe la casele gospodarilor “Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu ne dați?”, iar stăpânii caselor le dau covrigi, mere, nuci, colindețe sau bani. În Transilvania colindătorii sunt considerați aducători de fericire și noroc.

În această zi, gospodinele pun nuci în vasul cu apă pentru spălat pentru ca membrii familiei să fie sănătoși tot anul. Nucile și merele purtate de colindători se descântă, apoi femeile care nu pot avea copii mănâncă din aceste mere despre care se crede că aduc fertilitate.

Fetele nemăritate pun grâu pe patul pe care se va aşeza preotul pentru a se mărita în viitorul apropiat.

În unele părți ale Bucovinei, femeile își învață copii să strige “găinile să ouă” atunci când intră preotul în casă, deoarece găinile vor oua tot anul în șir.

Tot în seara de Ajun de Crăciun se practică și anumite obiceiuri magice: fetele pun sub prag câte o agrafă ca să treacă preotul peste aceasta, după care fata o va pune în păr și va dormi cu aceasta, existând credinţa că, astfel, îşi va visa ursitul.

În seara de Ajun, se pune calendarul de pâine: se freacă lama unui cuțit cu ceapă după care se bagă într-o pâine întreagă, iar după câteva ceasuri se scoate și se analizează culoarea tăiușului – dacă fața cuțitului va fi mai mult roșie, atunci în vară va fi mult grâu, dacă va fi de culoare vânătă-negrie, va fi fân mult, iar daca va fi albastră-gălbuie, atunci va fi mult mălai, porumb.

Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.

O superstiție ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă.

Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun. De asemenea, fetele nemăritate este bine să ţină post negru în ziua de 24 decembrie pentru a-şi visa ursitul. În unele zone ale țării, fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni și va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă.

Tradiții și superstiţii de Crăciun

Nașterea Domnului este vestită prin colinde, iar primii care pornesc cu colindatul, în dimineaţa de Ajun, sunt copiii şi tinerii, scrie evenimentezilnice.blogspot.com. Aceştia sunt primiţi de creştini cu mere, nuci, covrigi şi cu turte numite „Scutecelele lui Hristos”.

Se spune că pentru a ne scăpa de păcate, Dumnezeu a lăsat colindele, ca în fiecare an la Crăciun numele cel sfânt al Domnului să vină la urechile oamenilor şi să nu fie tentaţi să facă lucruri rele. Potrivit tradiţiei, atunci când colindele nu se vor mai auzi pe pământ, vor ieşi diavolii şi vor cuceri lumea.

Începând cu prima zi de Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblă cu steaua. Tot acum are loc şi Vicleimul sau Irozii, când tinerii pun în scenă naşterea lui Hristos.

Bradul, cel mai important şi cel mai îndrăgit simbol al sărbătorilor de iarnă, simbolizează, de fapt, în cultura populară moartea: este fie substitutului miresei sau mirelui, în cazul morţii unui tânăr necăsătorit, fie dubletul vegetal al defunctului.

În dimineaţa de Crăciun, este bine să ne spălăm faţa cu apă curată de izvor, în care să punem o monedă de argint, pentru că tot anul să fim curaţi ca argintul, feriţi de boli şi plin de bani.

După Crăciun, se spune că cei mici nu mai trebuie lăsaţi să meargă cu colinda, deoarece fac bube. Se crede că la miezul nopţii, înspre Crăciun, apa se preface în vin, iar animalele încep să prindă grai.

Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Ştefan

În ziua praznicului Sfântului Ştefan, creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme este bine să aducă în casa lor o icoană a sfântului, sfinţită în această zi.

Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice.

În unele zone din Muntenia se prepară Pâinicile lui Ştefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici rotunde, care amintesc de pietrele cu care a fost ucis Sfântul Ştefan. Aceste pâinici se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci.

Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor cu probleme de sănătate, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar împăcările sunt bine-venite în această zi.

În ziua praznicului, este bine să evităm deplasările la munte sau în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.

Zile cu dezlegare la pește în luna decembrie 2023

  • Duminică, 3 decembrie- Dezlegare la pește,
  • Luni, 4 decembrie- Dezlegare la pește,
  • Marți, 5 decembrie- Dezlegare la pește,
  • Miercuri, 6 decembrie – Sfântul Nicolae- Dezlegare la pește, ulei și vin,
  • Joi, 7 decembrie- Dezlegare la pește,
  • Sâmbătă, 9 decembrie- Dezlegare la pește,
  • Duminică, 10 decembrie- Dezlegare la pește, în Postul Crăciunului,
  • Marți, 12 decembrie- Dezlegare la pește,
  • Sâmbătă, 16 decembrie- Dezlegare la pește,
  • Duminică, 17 decembrie- Dezlegare la pește,
  • Luni, 18 decembrie- Dezlegare la pește.

Calendar Ortodox Decembrie 2023

1 V  Sf. Prooroc Naum; Sf. Cuv. Filaret cel Milostiv (Tedeum – Ziua Națională a României) (Post. Nu se fac nunți)

2 S  Sf. Prooroc Avacum; Sf. Mc. Miropi; Sf. Porfirie Cavsocalivitul; Sf. Ier. Solomon, arhiep. Efesului (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

3 D †) Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica și Căldărușani; Sf. Prooroc Sofonie (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți). Duminica a XVI-a după Rusalii (Pilda talanților); Ap. II Corinteni VI, 1-10; Ev. Matei XXV, 14-30; glas 1, voscr. 4

4 L † Sf. M. Mc. Varvara; Sf. Cuv. Ioan Damaschin (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

5 M †) Sf. Cuv. Sava cel Sfințit; Sf. Mc. Anastasie (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

6 M †) Sf. Ier. Nicolae, arhiep. Mirelor Lichiei, făcătorul de minuni (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

7 J †) Sf. Mc. Filofteia de la Curtea de Argeș; Sf. Ier. Ambrozie, ep. Mediolanului (Milano) (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

8 V Sf. Cuv. Patapie; Sf. Ap. Cezar, Tihic și Onisifor (Post. Nu se fac nunți)

9 S Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sf. Ana; Sf. Proorociță Ana, mama Proorocului Samuel (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

10 D Sf. Mc. Mina, Ermoghen și Evgraf (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți). Duminica a XXVII-a după Rusalii (Tămăduirea femeii gârbove); Ap. Efeseni VI, 10-17; Ev. Luca XIII, 10-17; glas 2, voscr. 5

11 L Sf. Cuv. Daniil Stâlpnicul și Luca cel Nou (Post. Nu se fac nunți)

12 M †) Sf. Ier. Spiridon, ep. Trimitundei, făcătorul de minuni (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

13 M †) Sf. Ier. Dosoftei, mitr. Moldovei; † Sf. M. Mc. Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie și Orest; Sf. Mc. Lucia, fecioara din Siracuza (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)

14 J Sf. Mc. Tirs, Calinic, Filimon și Apolonie (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)

15 V Sf. Sfințit Mc. Elefterie, ep. Iliriei; Sf. Mc. Antia și Suzana; Sf. Cuv. Pavel din Latro (Post. Nu se fac nunți)

16 S Sf. Prooroc Agheu; Sf. Teofana, împ. (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

17 D Sf. Prooroc Daniel și Sf. trei tineri: Anania, Azaria și Misail (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți). Duminica a XXVIII-a după Rusalii (a Sf. Strămoși; Pilda celor poftiți la cină); Ap. Coloseni III, 4-11; Ev. Luca XIV, 16-24; glas 3, voscr. 6

18 L †) Sf. Cuv. Daniil Sihastrul; Sf. Mc. Sebastian și Zoe; Sf. Ier. Modest, arhiep. Ierusalimului (Dezlegare la pește. Nu se fac nunți)

19 M Sf. Mc. Bonifatie; Sf. Cuv. Aglaia, Sf. Ier. Grichentie, ep. Etiopiei; (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)

20 M Înainte-prăznuirea Nașterii Domnului; Sf. Sfințit Mc. Ignatie Teoforul, ep. Antiohiei (Post. Nu se fac nunți)

21 J Sf. Mc. Iuliana din Nicomidia; Sf. Mc. Temistocle (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)

22 V †) Sf. Ier. Petru Movilă, mitr. Kievului; Sf. M. Mc. Anastasia (Zi aliturgică) (Numai seara, grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte de făină. Nu se fac nunți)

23 S Sf. 10 Mc. din Creta; Sf. Ier. Pavel, arhiep. Neocezareei (Sâmbăta dinaintea Nașterii Domnului) (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți)

24 D Sf. Mc. Eugenia (Ajunul Crăciunului) (Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți). Duminica dinaintea Nașterii Domnului (a Sf. Părinți după trup ai Domnului; Genealogia Mântuitorului); Ap. Evrei XI, 9-10; 32-40; Ev. Matei I, 1-25; glas 4, voscr. 7

25 L (†) Nașterea Domnului (Crăciunul) (Nu se fac nunți)

26 M A doua zi de Crăciun; †) Soborul Maicii Domnului; †) Sf. Cuv. Nicodim cel Sfințit de la Tismana; Sf. Sfințit Mc. Eftimie, ep. Sardelor (Nu se fac nunți)

27 M A treia zi de Crăciun; †) Sf. Ap., întâiul Mc. și arhid. Ștefan; Sf. Cuv. Teodor Mărt. (Harți. Nu se fac nunți)

28 J Sf. 20.000 de Mc. arși în Nicomidia (Nu se fac nunți)

29 V Sf. 14.000 de prunci uciși din porunca lui Irod; Sf. Cuv. Marcel și Tadeu (Harți. Nu se fac nunți)

30 S Sf. Mc. Anisia fecioara; Sf. Cuv. Teodora din Cezareea; Sf. Cuv. Leon, arhim. (Sâmbăta după Nașterea Domnului) (Nu se fac nunți)

31 D Odovania Praznicului Nașterii Domnului; Sf. Cuv. Melania Romana; Sf. Mc. Hermes (Slujba în noaptea trecerii dintre ani) (Nu se fac nunți). Duminica după Nașterea Domnului (a Sf. Iosif, logodnicul Sf. Fecioare Maria, Sf. David Proorocul și Sf. Iacob, ruda Domnului; Fuga în Egipt); Ap. Galateni I, 11-19; Ev. Matei II, 13-23; glas 5, voscr. 8

Citește și Originea și semnificația numelui ”Andrei”. De ce sunt atât de speciale persoanele ce sărbătoresc astăzi