Calendar ortodox ianuarie 2024, principalele sărbători religioase. Ce să eviți în prima lună pentru a avea noroc tot anul

Ianuarie este prima lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.

01 ian. 2024, 09:33
Calendar ortodox ianuarie 2024, principalele sărbători religioase. Ce să eviți în prima lună pentru a avea noroc tot anul

Ianuarie începe astrologi cu soarele în semnul Capricornului și sfârșește în semnul Vărsătorului. Din punct de vedere astronomic, luna ianuarie începe cu soarele în constelația Săgetătorului și se sfârșește cu soarele în constelația Capricornului.

Numele lunii ianuarie vine de la zeul Ianus din mitologia romană, zeu cu două fețe: una orientată spre anul care se încheie și alta spre anul care vine. Ianus, zeul cu două fețe de la care vine numele primei luni a anului.
Vouchere de vacanță 2024. Cine sunt românii care ar putea pierde dreptul la tichete

Luna Ianuarie a fost introdusă în calendarul roman în jurul anului 700 î.Hr. Până atunci anul avea doar zece luni (304 zile). Grecii numeau luna ianuarie Camelion. În România, luna ianuarie, popular, se numește Gerar. Sărbătorile din luna ianuarie cuprind obiceiuri și practici specifice începutului de an prin care oamenii speră să obțină, prin diferite practici magice, prosperitate, sănătate, liniște și pace.

Ianuarie începe cu aceeași zi a săptămânii ca și Octombrie într-un an obișnuit și ca Aprilie și Iulie într-un an bisect.

Calendar Creștin Ortodox Ianuarie 2023
Luna Ianuarie are 31 de zile, ziua are 10 ore, iar noaptea are 14 ore.

1 D (†) Tăierea împrejur cea după trup a Domnului; †) Sf. Ier. Vasile cel Mare, arhiep. Cezareei Capadociei și mama sa Sf. Emilia, Duminica dinaintea Botezului Domnului (Botezul lui Ioan) – Nu se fac nunți
2 L Înainte-prăznuirea Botezului Domnului; Sf. Ier. Silvestru, ep. Romei; Sf. Cuv. Serafim de Sarov – Nu se fac nunți
3 M Sf. Prooroc Maleahi; Sf. Mc. Gordie – Nu se fac nunți
4 M Soborul Sf. 70 de Apostoli; Sf. Cuv. Teoctist din Siciliei; Sf. Cuv. Apolinaria – Nu se fac nunți
5 J Sf. Mc. Teopempt și Teonas; Sf. Cuv. Sinclitichia (Ajunul Botezului Domnului) – Post negru. Nu se fac nunți
6 V (†) Botezul Domnului (Boboteaza – Dumnezeiasca Arătare) – Nu se fac nunți
7 S † Soborul Sf. Prooroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului (Sâmbăta după Botezul Domnului)
8 D Sf. Cuv. Gheorghe Hozevitul; Sf. Cuv. Domnica. Duminica după Botezul Domnului
9 L Sf. Mc. Polieuct; Sf. Ier. Petru, ep. Sevastiei
10 M Sf. Ier. Grigorie, ep. Nyssei; †) Sf. Cuv. Antipa de la Calapodești; Sf. Ier. Dometian, ep. Melitenei;
11 M † Sf. Cuv. Teodosie, începătorul vieții călugărești de obște din Palestina; Sf. Cuv. Vitalie – Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți
12 J Sf. Mc. Tatiana diaconița și Eutasia
13 V †) Sf. Mc. Ermil și Stratonic; Sf. Ier. Iacob, ep. din Nisibe; – Post. Nu se fac nunți
14 S Odovania praznicului Botezului Domnului; Sf. Cuv. Mc. din Sinai și Rait; Sf. Nina, luminătoarea Georgiei;
15 D Sf. Cuv. Pavel Tebeul și Ioan Colibașul l Duminica a XXIX-a după Rusalii a celor 10 leproși)
16 L Cinstirea lanțului Sf. Ap. Petru; Sf. Mc. Danact citețul
17 M †) Sf. Cuv. Antonie cel Mare; Sf. Cuv. Antonie cel nou de la Veria.
18 M † Sf. Ier. Atanasie și Chiril, arhiep. Alexandriei – Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți
19 J Sf. Cuv. Macarie cel Mare și Macarie Alexandrinul;Sf. Ier. Marcu, mitr. Efesului; Sf. Mc. Eufrasia
20 V †) Sf. Cuv. Eftimie cel Mare; Sf. Mc. Eusebiu, In, Pin și Rim – Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți
21 S Sf. Cuv. Maxim Mărt.; Sf. Mc. Neofit; Sf. Mc. Agnia din Roma
22 D Sf. Ap. Timotei; Sf. Cuv. Mc. Anastasie Persul Duminica a XXXII-a după Rusalii a lui Zaheu
23 L Sf. Sfințit Mc. Clement, ep. Ancirei; Sf. Mc. Agatanghel; Sf. Părinți de la Sinodul al VI-lea Ecumenic
24 M Sf. Cuv. Xenia din Roma; Sf. Xenia din Sankt Petersburg – Ziua Unirii Principatelor Române
25 M †) Sf. Ier. Grigorie Teologul, arhiep. Constantinopolului; †) Sf. Ier. Bretanion, ep. Tomisului – Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți
26 J †) Sf. Ier. Iosif cel Milostiv, mitr. Moldovei; Sf. Cuv. Xenofont, Maria, Arcadie și Ioan
27 V † Aducerea moaștelor Sf. Ier. Ioan Gură de Aur; Sf. Marciana – Dezlegare la ulei și vin. Nu se fac nunți
28 S Sf. Cuv. Efrem Sirul, Isaac Sirul, Paladie și Iacob Sihastrul
29 D Aducerea moaștelor Sf. Sfințit Mc. Ignatie Teoforul; Sf. Mc. Filotei Duminica a XVII-a după Rusalii
30 L †) Sf. Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur; Sf. Sfințit Mc. Ipolit, ep. Romei
31 M Sf. Doctori fără de arginți Chir și Ioan
Când prăznuim Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei în ianuarie 2024
Vasile din Cezareea Cappadociei, cunoscut sub numele Vasile cel Mare a fost un arhiepiscop din secolul al IV-lea, considerat doctor al Bisericii și unul din cei trei arhiepiscopi de seamă, răsăriteni, ai Bisericii Ortodoxe, alături de Grigore de Nazianz („Teologul”) și Ioan Gură de Aur.

Sfântul Vasile este serbat pe data de 1 ianuarie și de asemenea pe 30 ianuarie împreună cu Sf. Ioan Gură de Aur și Sf. Grigore.

Când prăznuim Ajunul Bobotezei
Ajunul Bobotezei este prima mare sărbătoare a noului an şi, aşa cum arată calendarul popular, ziua care precedă sărbătoarea propriu-zisă este chiar mai importantă decât sărbătoarea însăşi, atât prin „numărul mare de practici magico-rituale, cât şi prin intensitatea sacralităţii ce se pogoară asupra ei”.

Când prăznuim Botezul Domnului
Pe 6 ianuarie, credincioşii sărbătoresc Boboteaza, iar pe 7 ianuarie e celebrat Sfântul Ioan Botezătorul. Totuşi, nici ajunul Bobotezei nu trebuie neglijat, este o zi importantă în folclorul românesc, fiind asociată cu tradiţii şi obiceiuri străvechi.

Când îl prăznuim pe Sfântul Ioan Botezătorul
Pe data de 7 ianuarie, în fiecare an, este prăznuit Soborul Sfântului Ioan Botezătorul. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Pe mama sa o chema Elisabeta și era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Zaharia nu a dat crezare acestor vorbe, așa că a rămas mut până la punerea numelui fiului său.

Când îi prăznuim pe Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și loan Gură de Aur
Sfinții Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul și Ioan Gură de Aur sunt prăznuiți, în fiecare an, în 30 ianuarie.

 

Superstiţii şi obiceiuri în luna IANUARIE. Ce să faci ca să îţi meargă în plin tot anul

Integrându-se în perioada sărbătorilor de iarnă, începută la Crăciun, obiceiurile şi superstiţiile acestei zile, care au drept scop colindatul, revin la preocupările vieţii ţăranului: muncile agricole, fertilitatea câmpului, viitoarele roade bogate, scrie superstitii.ro. Cele mai importante texte magice ce se rostesc acum sunt Semănatul, Pluguşorul, Plugul cel mare, Vasilca, texte cu valoare augurala bazată pe principiile „magiei primei zile”; în aceeaşi categorie sunt şi colindele ce vizează bunăstarea, fizică şi materială a oamenilor: Sorcova şi Colindele Sfântului Vasile care se adresează celor apropiaţi, cunoscuţilor, prietenilor, urându-le acestora sănătate şi putere de muncă. Sunt obiceiuri frumoase, în parte uitate astăzi, începând cu Colindatul cu Vasilca (Siva); se obişnuia ca ţiganii să împodobească cu mărgele şi panglici o căpăţână de porc şi să colinde cu ea la casele gospodarilor, ei primind carne, alte bucate şi bani.
Noua lege a pensiilor aduce din 2024 schimbări și în acordarea ajutorului de înmormântare. Ce trebuie să știe românii
În Mehedinţi este obiceiul zis Masa Moaşei; părinţii vin cu copiii mici la moaşa, care îi trece printr-un colac împodobit, urându-le: „Că la ziua de azi, la anul şi la mulţi ani! Să crească şi să trăiască, cu noroc să se hrănească !”, apoi urmă petrecerea.

Semănatul: dacă în ajunul zilei de 1 Ianuarie s-a umblat cu plugul şi s-a arat, în această zi se umblă cu semănatul. Flăcăii umblă cu traiste cu grâu pe umeri, merg pe la case şi seamănă; gospodinele strâng după ei boabele de grâu semănate sau spicele de grâu aruncate, care vor fi de folos contra boalelor.
Alt obicei este Dezlegarea anului, un obicei săvârşit în colectiv de grupuri mici sau cete de flăcăi, care umblă pe uliţă colindând cu buciume, bice sau oale, pentru a înlătura relele: seceta, tăciunele de grâu, insectele şi animalele dăunătoare. Feciorii dezleagă atunci şi câşlegile (cununiile) cu descântecul „Slobozim câşlegile/Să mărităm fetele/Umblaţi feciori/Să vie peţitori”.

Superstiţii de 1 ianuarie

Ziua de 1 Ianuarie a născut diverse superstiţii: se spune că atunci se înnoiesc toate şi toate trebuie să fie bune. Dacă în ziua aceea pui gând bun la toate şi le meneşti tuturor de bine, îţi dă Dumnezeu sănătate, bucurie, noroc şi spor. Nu e bine să fierbi găină în aceata zi, căci precum găină râcâie cu gheara tot înapoi, tot aşa vor merge lucrurile înapoi; e bine să fierbi cap de porc, căci el răneşte cu râtul înainte şi tot spre spor vor merge şi treburile gospodăriei. Altă superstiţie spune că dacă, după ce te speli, îţi ştergi faţa cu ban de aur sau argint, vei fi curat, sănătos şi-ţi prieşte tot anul care începe. Altă superstiţie îndeamnă fetele să se ducă despletite la un mesteacăn sau alt arbore şi să descânte pentru măritiş, pentru bunăstare şi peţitori. În această zi vânătorii împuşcă o ţarcă (coțofană), ungând puştile cu sângele ei; superstiţia spune că astfel vor avea noroc tot anul la vânat şi nimeni nu le strică puşca. Există superstiţia că dacă în ziua de Anul Nou e ger mare şi pe omăt se văd steluţe, e semn că anul ce urmează va fi un an bun şi vor fi multe cununii, sau, dacă în ziua de Anul Nou se roşeşte cerul spre Răsărit, va fi an ploios, iar dacă noaptea va fi lina şi senină, an bun prooroceşte. Şi acum şi înainte vreme, se scriau biletele care erau puse în plăcintă, aşa-zisa plăcintă cu răvaşe; cei care mănâncă plăcintă găsesc răvaşele care le menesc pentru anul care vine. Tot în această zi, copiii merg cu Sorcova (mai multe amănunte aici).

De la 2 Ianuarie la Bobotează

Începând cu 2 Ianuarie până pe 5 Ianuarie este perioada umblatului cu crucea; preotul, însoţit de cantor care poartă găletuşa cu apă sfinţită şi busuioc, umblă pe la case cu Iordanul. După plecarea preotului, copiii, cu lumânarea aprinsă înconjoară casă, gospodăria şi grajdurile pentru a fi ocrotite împotriva fulgerelor, a morţii năpraznice, precum şi a altor necazuri. Superstiţia spune ca lumânarea trebuie păstrată în casă pentru a fi reaprinsă în caz de pericole şi necazuri mari în cursul anului ce urmează.
Ajunul Bobotezei – prima mare sărbătoare a noului an – aduce cu sine obiceiul specific ajunurilor, deschiderea cerurilor şi, implicit, aflarea ursitei. Tot în ajunul Bobotezei se Colinda cu Chiraleisa; cete de copii cu clopoţei, tălăngi şi fiare vechi, sunând din ele şi purtând la căciuli busuioc, brad şi vâsc, le cântă gospodarilor: „Chiraleisa/Spic de grâu/Până-n brâu/Oi lânoase/Vaci lăptoase/Secara/Cât scara/Spicul/Cât voinicul”. Superstiţia spune că e bine să arunci boabe de porumb înaintea preotului când vine cu Iordanul ca să-ţi ouă găinile, iar când pleacă să mături după el ca să nu ai purici peste vara; dar nu arunca gunoiul afară de Boboteaza că îţi arunci norocul.

Boboteaza sau Botezul Domnului, zisa şi Iordanul sau Chiraleisa, este sărbătoarea care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Această sărbătoare presupune mai multe obiceiuri, între care: Iordănitul sau colindul cu Iordanul, când cete de mascaţi colinda prin sate, apoi, Muiatul Ionilor care constă în udarea celor numiţi Ion, sau Încurarea cailor, o întrecere a cailor care are loc la marginea satului (mai multe amănunte aici). Ardeasca este obiceiul focului în jurul căruia se fac hore şi se sare peste foc. Sunt mai multe superstiţii de Boboteaza; între acestea aprinderea şi săritul focului sau aprinderea unor petice şi fluturarea lor, se crede că apără de lupi, de şerpi sau de rele sau de boale. În această zi, există superstiţia că dacă fetele se duc la rău înainte de ivirea zorilor, se băgă în apă şi pun apa în cap de nouă ori, descântând: „Apa curgătoare/Fă-mă iubitoare/Tinerii să mă iubească/Bătrânii să mă cinstească”, vor avea noroc la peţitori. Cine vede un cal alb de Boboteaza va avea noroc tot anul, iar fata care îl vede, sigur se mărită în acel an.

Alte obiceiuri şi superstiţii în ianuarie

Ziua Sfântului Ioan Botezătorul – 7 Ianuarie – reprezintă punctul final al sărbătorilor de iarnă. Este însoţită de obiceiul Iordănitului femeilor sau Ţonţoroiul femeilor, care se întâlneau, petreceau şi apoi ieşeau în sat şi pe care bărbat puneau mâna îl duceau la rău şi-l udau. Iordaneala era făcută de feciori, care stăteau la uşa bisericii şi luau pe sus oamenii, nelăsându-i până nu le dădeau bani. Prin unele sate treceau Uraţii pe la casele oamenilor şi întindeau peste gard o prăjină să le fie pus cârnaţi, friptură şi de-ale mâncării. Superstiţia spune că cine lucrează de Sânt-Ion va fi lovit de foc, de fiarele pădurii, de boli; dacă în această zi va fi ger, vitele vor fi sănătoase peste an.
Alte superstiţii: a treia zi după Boboteaza să nu arunci cenuşa din vatră, că-ţi mănâncă dihorul găinile. La 16 Ianuarie este Sfântul Petre de iarnă (cel Şchiop), care deschide Anul Lupului, ce cuprinde Filipii de iarnă, Filipii de toamnă şi Sf. Andrei; este ziua cea mai importantă din Anul Lupului. Superstiţia spune că cine nu ţine această zi va fi pedepsit de divinităţile meteorologice ale miezului iernii pastorale, Fulgerătoarele, cu fulgere, tunete şi viscole, iar lupii îi vor ataca gospodăria.
Şi, în sfârşit, obiceiurile şi superstiţiile zilei de 30 Ianuarie, Sfinţii Trei Ierarhi sau Trisfetitele; se spune că la Trisfetite se schimbă vremea; superstiţia cere să ţinem această zi, fiindcă altfel soţul/soaţa poate muri, se mai ţine pentru fericirea fetelor şi pentru a nu orbi. La 31 Ianuarie sunt Filipii de iarnă, ultima dintre cele trei zile ale lupului, consacrata patronului ei, Filip Şchiopul. În această zi, superstiţia spune că trebuie ascunsă sarea, să nu ia cineva din ea, căci e rău de lupi şi de pagubă. Jumătate de zi nu se lucrează, pentru sporul casei.