CALENDAR ORTODOX NOIEMBRIE 2020. Sărbători religioase în NOIEMBRIE 2020. Tradiţii de Vracev, Filipii de toamnă, Sărbătoarea tâlharilor

CALENDAR ORTODOX NOIEMBRIE 2020. În luna lui Brumar, avem parte de trei mari sărbători religioase: Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil (8 noiembrie), Intrarea în biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie) şi Sfântul Apostol Andrei (30 noiembrie).

RomaniaTV.net
29 oct. 2020, 08:55
CALENDAR ORTODOX NOIEMBRIE 2020. Sărbători religioase în NOIEMBRIE 2020. Tradiţii de Vracev, Filipii de toamnă, Sărbătoarea tâlharilor

CALENDAR ORTODOX NOIEMBRIE 2020  Luna noiembrie este presărată cu alte câteva sărbători, de mai mică importanţă, cărora le sunt specifice tradiţii şi superstiţii pe care credincioşii le respectă cu sfinţenie pentru a fi protejaţi. În prima zi a lunii, este praznicul Sfinţilor Damian şi Cosma, doctori fără arginţi (Vracevul), pe 11 noiembrie este Sfântul Mina (Sărbătoarea tâlharilor), urmează Filipii de toamnă şi Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului, pe 14 noiembrie.

CALENDAR ORTODOX NOIEMBRIE 2020. Tradiţii şi superstiţii de Vracev

Numită și Vracevul (adică „a vindeca”, în slavonă), sărbătoarea sfinților Cosma și Damian, doctorii fără arginți, este importantă pentru tămăduirea bolilor, scrie azm.gov.ro. Ei au devenit cunoscuți și sub numele de doctori fără arginti pentru că vindecarea era dată nu de medicamente, ci de credința în Hristos. Pentru acest motiv ei nu primeau niciun fel de plată de la pacienții lor. Singura lor plată era ca cel tămăduit să creadă în Hristos.

Pentru că Damian a acceptat trei ouă de la Palladia, o femeie care a fost vindecată de o boală, acesta a cerut să nu fie îngropat alături de fratele sau. Dar, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, cei doi au fost îngropați împreună.

CALENDAR ORTODOX NOIEMBRIE 2020. Tradiţii şi superstiţii de Sfinţii Mihail şi Gavriil

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, sărbătoriți la 8 noiembrie de către credincioșii ortodocși, fac trecerea de la venerarea sfinților și a moaștelor, la cultul îngerilor, mai scrie sursa citată.

Sfântul Arhanghel Mihail este reprezentat în iconografie în haine de ostaș, având în mână o sabie de foc. Este rânduit de Dumnezeu ca dreptatea Sa să biruiască în istoria mântuirii. El este unul dintre cei care i-au vestit lui Lot pieirea Sodomei şi Gomorei. Potrivit tradiției, la Judecata de Apoi, morții vor învia la glasul trâmbiței sale.

Sfântul Arhanghel Gavriil este binevestitorul Naşterii Domnului. Tot el a vestit și nașterea celui mai important prooroc: Sfântul Ioan Botezătorul, El i-a tâlcuit proorocului Daniel viziunile și a vestit naşterea Fecioarei Maria. El a hrănit-o pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu în Sfânta Sfintelor. Există mărturii cum că Sfântul Arhanghel Gavriil este cel care a prăvălit piatra de la uşa mormântului Mântuitorului şi s-a aşezat deasupra ei. Sfântul Arhanghel Gavriil este purtătorul veștii milei dumnezeiești față de oameni. În icoane apare în veșminte sacerdotale, purtând în mână ori un crin, semnul veștii celei bune, ori o sferă cu însemnele lui Hristos, arătând că el este mesagerul mântuirii umanității

Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil sunt patronii spirituali ai Jandarmeriei Române. Motivul pentru care această instituţie i-a ales pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil să o ocrotească este faptul că cei doi conducători ai oștilor cerești sunt simboluri ale luptei împotriva răului.

În folclorul religios românesc, se spune că Arhanghelul Mihail poartă cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului și veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască.

Citeste si Horoscop NOIEMBRIE 2020. O luna EXTREM DE PUTERNICA cum rar apare! La ce sa ne asteptam?

În viziunea populară, Arhanghelii asistă și la Judecata de Apoi, ard păcatele și purifică, prin post, conștiințele. De aceea, multe familii creștine îi aleg ca patroni și ocrotitori spirituali ai casei și ai gospodăriei.

În zonele muntoase, stăpânii oilor îi desemnează pe arhangheli ca “patroni ai oilor”, având grijă ca acestea să fie sănătoase și cu spor la mărirea turmelor.

Tot în zonele în care Arhanghelii erau celebrați și ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arieților” (arieții fiind berbecii despărțiți de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se arunca în dimineața zilei de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu fața în sus, era semn de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața în jos, era mare supărare.

Conform tradiției, în sâmbăta dinaintea sărbătorii Sfinților Arhangheli se duc bucate și colivă la biserică și se dau pomeni de sufletul morților. De “moșii de toamnă”, mulți creștini împart vecinilor și săracilor farfurii sau străchini cu mâncăruri și căni pline cu vin. 

În trecut, în societatea tradițională bucovineană, Arhanghelii erau sărbătoriți pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naștere și până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”.

CALENDAR ORTODOX NOIEMBRIE 2020. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea tâlharilor

Sfântul Mina s-a născut în Nakiyos, în apropiere de Memphis, în prima jumătate a secolului al III-lea şi, până la vârsta de 14 ani, a rămas orfan de ambii părinţi, scrie azm.gov.ro.

Intră în armata imperială, însă, atunci când împăratul Dioclețian începe persecuţia împotriva creștinilor, părăsește armata și se retrage în deşert. Aici îl va întâlni pe Sfântul Macarie Egipteanul care îi va spune că locul lui este în mijlocul mulțimii, ca să îi înveţe pe oameni credinţa în Hristos.

Sfântul Mina împlinește cuvintele Sfântului Macarie, părăsește deşertul și ajunge în Cotyaeum, cel mai apropiat oraș de deșertul în care viețuise. Aici avea loc o serbare în cinstea zeilor. Sfântul Mina mărturisește că este creștin în fața celor ce cinsteau zeii, motiv pentru care îi este tăiat capul.

Datorită unei minuni săvârșite de Sfântul Mina, creștinii văd în el și un ocrotitor al celor păgubiți. De aceea, în această zi fetele și femeile se duc la biserică și aprind lumânările la celălalt capăt, pentru ca în acest fel să se întoarcă lucrurile pierdute, dar și dragostea flăcăilor. Este sfântul care îi ocrotește pe păgubiți, grabnic ajutător celor nedreptățiți în procese și celor ce au pierdut ceva sau au fost înșelați. De asemenea, Sf. Mina îi apără pe călători de hoți.

CALENDAR ORTODOX NOIEMBRIE 2020. Tradiţii şi superstiţii de Filipii de toamnă

Pe 14 noiembrie sunt Filipii de toamnă, Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. Numele popular al acestei sărbători vine de la Sfântul Apostol Filip, cel de-al treilea Apostol chemat la misiune de către Mântuitorul Iisus Hristos. După Înălțarea Domnului la cer, Sfântul Filip a propovăduit credința creștină în Asia. 

Legenda spune că Filipii au fost apostoli aruncați într-o groapă cu lupi, de unde au scăpat nevătămați, prin credință. Se zice că Filipii ar fi fost şase frați rătăcitori, cu puterea de a-i poci pe cei care nu-i cinsteau. Ei apără casele de foc, de lupi, șerpi și primejdii. Oamenii atârnă topoare de coșul casei, ca să țină lupii departe, sau lipesc gura sobei, ca să țină închis botul lupului.

De acum până la Filipii de iarnă, are loc perioada de împerechere a lupilor. În luna noiembrie avem mai multe zile dedicate lupului și care poartă numele de Filipii de toamnă: ziua lupului (13 noiembrie), Gădineții (12-16 noiembrie), Filipul cel Șchiop (21 noiembrie) și Sfântul Andrei (30 noiembrie).

Postul Crăciunului este primul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil. Din rânduielile bisericești aflăm că se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie, însă, dacă această dată cade miercurea, se lasă sec cu o zi mai înainte. Acest post se încheie pe 24 decembrie. 

CALENDAR ORTODOX NOIEMBRIE 2020. Tradiţii şi superstiţii de sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului

Pe 21 noiembrie, are loc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului. Această sărbătoare aminteşte de aducerea Fecioarei Maria la Templu de către părinții ei, Sfinții Ioachim și Ana. Arhiereul Zaharia a închinat-o pe Maica Domnului în Sfânta Sfintelor, locul cel mai sfânt din Templu, unde numai arhiereul intra o singură dată pe an. Fecioara Maria a stat în Templu timp de 12 ani.

În tradiția populară, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului este cunoscută și sub denumirea de Sărbătoarea Luminii, Ovidenia, Obrejenia sau Vovidenia. Bătrânii spun că de Ovidenie se deschid cerurile și animalele vorbesc. Se fac pomeni pentru morți, iar celor care au murit fără lumânare li se aprinde una acum. În această noapte se fac farmece și descântece, se află ursita și se pot efectua observații și previziuni meteorologice.

Întrucât se credea că în noaptea de Ovidenie strigoii circulau fără opreliște, se ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile ușilor, vatra și cuptorul care comunicau, prin horn, cu exteriorul. Pentru protecția vitelor împotriva animalelor sălbatice se interzicea orice activitate legată de prelucrarea lânii și pieilor de animale. De la Ovidenie până la Sângiorz, femeilor le era interzis să mai spele rufele la râu.

CALENDAR ORTODOX NOIEMBRIE 2020. Tradiţii şi superstiţii de sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei 

În ultima zi a lunii noiembrie îl prăznuim pe Sfântul Apostol Andrei. Sfântul Andrei este apostolul care a creștinat românii, devenind, astfel, ocrotitorul României. 

Citeste si Horoscop rune noiembrie 2020. Ce zodii au noroc în ultima lună de toamnă

Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat la Patras, în Grecia. Nu se cunoaște cu exactitate anul morții sale, se presupune că ar fi fost în timpul uneia dintre persecuțiile lui Nero (54-68) sau Domițian (81-96). Potrivit tradiției, a fost răstignit pe o cruce în formă de „X”.

Noaptea Sfântului Andrei

Noaptea din ajunul Sfântului Andrei este destinată unor obiceiuri care să asigure protecție oamenilor, animalelor și gospodăriilor, pe care țăranii români le-au pus sub oblăduirea acestui sfânt.

Ajunul Sfântului Andrei este considerat unul dintre acele momente în care bariera dintre văzut și nevăzut se ridică, este cumpăna anotimpurilor, când se crede că hotarul dintre lumea viilor și a morților este foarte penetrabil, iar strămoșii mitici se reîntorc pe Pământ, sub forma diferiților strigoi sau a unor animale totemice, mai scrie azm.gov.ro.

„Andreiu’ cap de iarnă” cum îi spun bucovinenii, permite interferența planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existența oamenilor putând fi întoarse de la matca lor firească. Se crede că în această noapte „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „mințile oamenilor” și „rodul livezilor”.

Împotriva acestor primejdii, țăranul român folosește agheasmă, leuștean, smirnă, tămâie și mai ales usturoi care pune pe fugă toate făpturile malefice. În egală măsură, casa, grajdul, cotețele, ușile și ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit să alunge pătrunderea duhurilor rele la oameni și animale.

În această noapte se desfășoară cea mai importantă acțiune: „păzitul usturoiului”. Fete și flăcăi, veghează și petrec, tocmai pentru a înzestra usturoiul cu calitățile necesare îndepărtării primejdiilor. De asemenea usturoiul va servi drept remediu terapeutic, va aduce pețitori dacă va fi purtat la brâu.

Tot în această noapte, pentru a testa rodnicia livezilor și câmpurilor se aduc crenguțe de vișin în casă (care vor înflori până la Crăciun) sau se seamănă boabe de grâu în mici recipiente.

Fetele caută chipul viitorului soț în forma pe care o ia plumbul sau cositorul topit și apoi brusc solidificat prin turnarea în apă; stau peste noapte în fața unei oglinzi, mărginite de două lumânări, până ce zăresc chipul viitorului bărbat; pun busuioc sub pernă și apoi se culcă, sperând să-și viseze soțul, sau cu o zi înainte de Sfântul Andrei nu mănâncă decât o turtă foarte sărată și nu beau apă, sperând să viseze noaptea flăcăi care le aduc apă, aceştia urmând să le devină soţi.

Despre Sfântul Andrei, legendele spun că a fost trimis să propovăduiască pe ”tărâmurile lupilor”, fiind însoțit și călăuzit, pe tot parcursul său înspre sanctuarele dacice, de către Marele Lup Alb. Trecerea de la toamnă la iarnă rămâne sezonul favorit al lupilor, iar Sf. Andrei a devenit și patronul lor.

În tradiția populară, ziua lui se mai numește și ”Gădinețul Șchiop” sau ”Ziua Lupului” și trebuie respectată prin odihnă, căci celui care lucra ”îi strică lupii vitele și mai ales oile și caprele”. Se mai spune că în această zi ”lupul își vede coada”, deci își poate suci gâtul, care de obicei este țeapăn și este foarte agil la vânătoare.

În noaptea de 30 noiembrie, lupii se adună iar Sf. Andrei împarte fiecăruia prada pentru iarna care tocmai începe. Ca să-și apere gospodăria de lupi, țăranii obișnuiesc și astăzi să ungă țărușii de la poartă, ferestrele și pragul ușilor cu usturoi. În unele părți se ung cu usturoi chiar și fântânile. Alți gospodari fac o cruce de ceară și o lipesc pe cornul din dreapta al vitelor, însă numai la cele de parte bărbătească: boi, berbeci, armăsari, țapi.

CALENDAR ORTODOX NOIEMBRIE 2020

1 D †Sfintii doctori fara de arginti Cosma si Damian, cei din Asia

2 L Sf. Mucenici: Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor si Anempodist

3 M Sf. Mucenici: Achepsima episcopul, Iosif preotul si Aitala diaconul; Asezarea moastelor Sf. Mare Mc. Gheorghe in Lida

4 M Cuv. Ioanichie cel Mare; Sf. Cuv. Gheorghe Marturisitorul din Drama

5 J Sf. Mucenici Galaction si Epistimia

6 V Sf. Pavel Marturisitorul, Patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Luca din Sicilia

7 S Sfintii 33 Mucenici din Melitina; Sf. Cuv. Lazar din Muntele Galisiei

8 D †) Soborul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil

9 L †) Sf. Mucenici: Claudiu, Castor, Sempronian si Nicostrat; Sf. Mucenici Onisifor si Porfirie; Sf. Cuv. Matrona; Sf. Ier. Nectarie de la Eghina

10 M Sf. Apostoli: Rodion, Olimp, Erast, Tertiu, Cvart si Sosipatru; Sf. Mc. Orest

11 M † Sf. Mucenici: Mina, Victor si Vichentie; Sf. Mucenita Stefanida; Cuv. Teodor Studitul

12 J Sf. Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei; Cuv. Nil Pustnicul; †) Sf. Martiri si Marturisitori Nasaudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra si Vasile din Telciu

13 V †) Sf. Ioan Gura de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului, si mama sa Antuza

14 S † Sf. Apostol Filip; Sf. Grigorie Palama, arhiep. Tesalonicului (Lasatul secului pentru Postul Nasterii Domnului)

15 D †) Sf. Cuvios Paisie de la Neamt; Sf. Mucenici si Marturisitori: Gurie, Samona si Aviv diaconul

16 L † Sf. Apostol si Evanghelist Matei

17 M Sf. Ier. Grigorie Taumaturgul, Episcopul Neocezareei, si Ghenadie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Lazar Zugravul

18 M Sf. Mare Mucenic Platon; Sf. Mucenici Roman si Zaheu

19 J Sf. Prooroc Avdie; Sf. Sfintit Mucenic Varlaam

20 V Inainte-praznuirea Intrarii in Biserica a Maicii Domnului; †) Sf. Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Mucenic Dasie; Sf. Ierarh Proclu, arhiep. Constantinopulului

21 S (†) Intrarea in Biserica a Maicii Domnului

22 D Sf. Apostoli: Filimon, Arhip, Onisim si Apfia; Sf. Mucenita Cecilia

23 L †) Cuviosul Antonie de la Iezeru-Valcea; Sf. Ierarh Amfilohie, ep. Iconiei, si Grigorie, ep. Acragandelor

24 M Sf. Sfintit Mucenic Clement, Episcopul Romei si Petru, Episcopul Alexandriei

25 M †) Sf. Mare Mucenita Ecaterina; Sf. Mare Mucenic Mercurie. Odovania Praznicului Intrarii in Biserica a Maicii Domnului

26 J Cuviosii: Alipie Stalpnicul, Nicon si Stelian Paflagonul

27 V Sf. Mare Mucenic Iacob Persul; Cuviosii: Natanail si Pinufrie

28 S Sf. Cuv. Mucenic Stefan cel Nou; Sf. Mucenic Irinarh

29 D Sf. Mucenici: Paramon si Filumen; Sf. Cuv. Pitirun

30 L †) Sf. Apostol Andrei cel Intai chemat – ocrotitorul Romaniei; †) Sf. Ier. Andrei Saguna, Mitropolitul Transilvaniei; Sf. Frumentie, Episcopul Etiopiei