Camera Deputaţilor a adoptat modificarea Codului de procedură civilă, reexaminat după o decizie a CCR

Potrivit preşedintelui comisiei speciale pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, observaţiile Curţii Constituţionale au fost preluate în integralitate.

Pe 4 iulie, CCR a admis parţial sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modificările aduse Legii referitoare la Codul de procedură civilă şi a constatat că punctele 3 şi 4 ale articolului III din actul normativ sunt neconstituţionale.

„În privinţa soluţiei de admitere (…), Curtea a statuat că este inadmisibil ca, în corpul uneia şi aceleiaşi legi, aceeaşi sintagmă, respectiv ‘data intrării în vigoare a prezentei legi’, cuprinsă în două articole succesive, aflate, la rândul lor, într-o strânsă interconexiune, să aibă două înţelesuri diferite, având în vedere că aceasta vizează atât Legea nr. 2/2013, cât şi prezenta lege supusă controlului de constituţionalitate. Această formulare imprecisă duce la retroactivitatea normei procedural civile, în sensul că ar urma să confere o cale extraordinară de atac pentru hotărârile definitive pronunţate anterior deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 (…), aşadar, în cauze deja finalizate; în aceste condiţii, norma juridică contravine art. 1 alin. (5) în componenta sa privind securitatea raporturilor juridice şi art. 15 alin. (2) din Constituţie”, preciza CCR.

Curtea mai constata că textul criticat pare să condiţioneze aplicarea Deciziei din 30 mai 2017 de faptul ca data pornirii procesului civil să fie ulterioară publicării în Monitorul Oficial şi, totodată, să stabilească faptul că hotărârile pronunţate după publicarea deciziei devin susceptibile de recurs în temeiul legii supuse controlului de constituţionalitate.

Alte articole

Nicușor Dan sesizează CCR după ce Guvernul a vrut să acorde sporuri pentru angajații din ministerele reorganizate

Nicuşor Dan ajunge iar la mâna CCR. Ce lege importantă a trimis şeful statului la reexaminare

„Totodată, Curtea a apreciat că dispoziţiile legale criticate nu stabilesc în mod clar raportul în care se află cu dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la aplicarea în timp a legilor şi omit să reglementeze competenţa de judecată a recursurilor formulate după 20 iulie 2017, drept pentru care şi din această perspectivă a constatat încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie”, arăta CCR.

ÎCCJ invoca, în hotărârea de sesizare a CCR, argumentul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii cu privire la legea pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă şi a altor acte normative.

Legea a fost adoptată anterior de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional.