A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate.

Manualele de istorie consemnează și lupta politică pe plan extern pe care domnitorul și guvernul său au dus-o pentru recunoașterea și întregirea statului nostru sub numele România.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Angajat al unui supermarket, concediat după ce a folosit sacoșe ...

Simona Bucura-Oprescu, anunţ important pentru românii cu venituri ...

Citeşte şi  24 ianuarie, MICA UNIRE. Faţa neştiută a lui Alexandru Ioan Cuza. Cartofor, afemeiat

Astăzi însă amintim de o pagină mai discretă din existența domnitorului. Și anume, povestea de dragoste care l-a legat pe Cuza de Maria Obrenovici, fiica latifundiarului Costin Catargi.

Cand Cuza a fost numit parcalab la Galati, in 1852, au aparut primele neintelegeri in casnicia lui cu Elena Rosetti-Solescu (viitoare „prima doamna” a tarii). Cuza – ironic, misterios, indraznet, mereu in gratiile femeilor. În timp ce Elena era inhibata de o mama dominatoare si de educatia rigida. Farmecul si aerul sugubat al parcalabului atrageau femeile din societatea galateana.

Citeşte continuarea pe antenasatelor.ro