Cancelarul Karl Nehammaer a ieşi, sâmbătă, cu o nouă declaraţie în care explică de ce Austria s-a opus aderării României şi Bulgariei la Schengen, după ce refuzul Vienei a continuat să facă valuri şi a stârnit critici şi neînţelegere la nivel internaţional, relatează cotidianul „Die Presse”.

Această abordare a fost o chestiune de securitate pentru Austria, a reiterat cancelarul, reluându-şi totodată criticile faţă de o politică de azil „eronată” a UE şi acuzând presiuni la adresa Austriei. În opinia lui Nehammer, dezbaterea privind migraţia a fost din nou pusă în mişcare la nivelul UE odată cu veto-ul Austriei.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Noul cod rutier. Suspendarea permisului și până la 7 ani de ...

Două surori din România, despăgubiri morale de 100.000 de ...

Blocarea de către Austria, joi, a aderării României şi Bulgariei la spaţiul fără controale la frontieră a provocat o mare agitaţie. Criticile au fost exprimate nu numai de ministrul german de externe Annalena Baerbock, ci şi de guvernele de dreapta din Italia şi Ungaria, cunoscute ca fiind de linie dură în materie de migraţie. De asemenea, România a recurs la măsuri diplomatice drastice şi şi-a rechemat ambasadorul în Austria pentru consultări, scrie „Die Presse”,

„Nu va exista nicio extindere (Schengen) atât timp cât frontiera externă nu este protejată în mod eficient. Politica de azil eşuată a UE a cauzat această situaţie. Ameninţările şi argumentele polemice sunt folosite pentru a încerca să se crească presiunea împotriva Austriei”, a afirmat cancelarul. „Atâta timp cât 75.000 de străini ajung neînregistraţi în estul Austriei, aceasta este o problemă de securitate şi trebuie rezolvată odată”, a punctat Nehammer.

După ce, de la jumătatea lunii noiembrie, tunisienii nu mai au voie să intre în Serbia fără viză, din ianuarie acest lucru se va aplica şi indienilor, ceea ce ar fi de natură să oprească „turismul de azil prin Serbia”, crede cancelarul austriac. El spune că solicitările de azil din partea tunisienilor au „scăzut drastic” după ce au încetat să mai fie scutiţi de vize.

Ministerul austriac de Interne a citat, de asemenea, o serie de cifre pentru a explica abordarea restrictivă a Austriei. 40 la sută dintre migranţi ar veni la Belgrad cu avionul şi apoi ar ajunge în Austria cu ajutorul traficanţilor prin Serbia şi Ungaria sau prin Serbia, România şi Ungaria. Alţi 40 la sută vin în Austria pe cale terestră din Turcia, prin Bulgaria sau România şi Ungaria.

Cifre similare au fost recent puse sub semnul întrebării de experţi în migraţie, precum Judith Kohlenberger, notează „Die Presse”. „Din punct de vedere pur geografic, Bulgaria nu este o rută relevantă pentru persoanele care călătoresc fără viză în Serbia. Şi doar trei la sută dintre toţi solicitanţii de azil din Austria iau ruta prin România”, a scris ea pe Twitter. „Faptul că Austria dă vina pe România şi Bulgaria, dar nu şi pe Ungaria sau Croaţia, este iraţional şi ipocrit”, a spus experta citată de „Die Presse”. Ministerul de Interne a contrazis cele trei procente despre care vorbeşte experta, deşi şi România a acuzat anterior Austria că a argumentat cu cifre false, notează cotidianul austriac.

În timp ce ministrul de externe Alexander Schallenberg, membru al aceluaişi partid conservator ÖVP din care face parte cancelarul, a subliniat vineri, la mai multe posturi de radio, că acţiunea Austriei nu a fost un veto, ci mai degrabă un „apel la ajutor”, liderul regional din Viena al Partidului Popular, consilierul Karl Mahrer, a cerut sâmbătă, într-o declaraţie, ca veto-ul Austriei să fie luat în serios. Este necesară „o regândire a politicii de azil şi migraţie în Europa. Aceasta este singura modalitate de a garanta libertatea şi securitatea ca drepturi fundamentale”, a declarat Mahrer. O discuţie despre distribuţia solicitanţilor de azil într-o „Europă a libertăţii de călătorie şi a unor sisteme sociale complet diferite nu ar duce nicăieri. O extindere a sistemului Schengen, care oricum nu mai funcţionează, nu are sens”, a spus el.

Eugen Tomac, după votul Schengen: „O umilință pe care nu o meritam”

„Astăzi se demonstrează cât se poate de limpede că în Uniunea Europeană regulile pot fi călcate în picioare chiar și de cei care ne dau lecții de loialitate față de valorile europene.

Este cea mai mare umilință la care suntem supuși în calitate de stat membru al Uniunii Europene.

Poate acum va înțelege Parlamentul, Guvernul și, evident, Președintele României că relația cu Uniunea Europeană nu se rezumă doar la subvenții și drept de muncă în alte state.

A conta în Europa înseamnă să faci politică europeană, nu să stai la ușă și să aștepți să decidă alții pentru tine.

Personal, mă simt vinovat chiar dacă atât eu, cât și majoritatea colegilor mei din Parlamentul European, indiferent de partidul din care provin, au muncit mult pentru a reuși; drept urmare toate demersurile legate de Schengen au fost votate.

Nu meritam această lecție cinică, însă nici nu trebuie să ne resemnăm.

Decizia de astăzi doare și este nemeritată. Însă locul nostru este în Uniunea Europeană, locul nostru este în Schengen și vom reuși!”, a spus Eugen Tomac.

Cum a ratat România o şansă istorică

„Daţi-mi voie să repet ceea ce Comisia a spus în mod public de mai multe ori, faptul că Croaţia, Bulgaria şi România sunt pregătite din punct de vedere tehnic să intre în spaţiul Schengen.”, a spus vicepreşentele CE,  Margaritis Schinas, înainte de vot. Consiliul JAI s-a pronunţat joi în privinţa aderării României la spaţiul Schengen.

Premierul Nicolae Ciucă a anunţat încă de miercuri că România va cere un vot pentru aderarea la spaţiul Schengen în Consiliul JAI. „Suntem hotărâţi să mergem până la capăt în aceste demersuri, inclusiv prin a cere un vot pentru România în consiliul JAI de mâine, 8 decembrie. Starea actuală de incertitudine nu mai poate continua. Avem toate argumentele, foarte solide, care ne susţin solicitările. (…) Vom cere să se formuleze prin vot, fără nicio întârziere sau tergiversare, o decizie pentru România”, a declarat, ieri, Nicolae Ciucă.

Acesta susţine că datele, inclusiv cele de la Frontex, confirmă că România nu se află pe fluxurile de migraţie care să genereze temeri. „Practic nu putem vorbi despre o justificare reală în acest moment. Înţelegem că problema migraţiei este sensibilă în multe state membre, dar blocarea aderării României nu va aduce răspunsurile dorite de Austria, dimpotrivă aderarea României va face spaţiul Schengen şi mai sigur”, a precizat premierul.

El a spus că această evaluare este susţinută şi de ceilalţi parteneri şi instituţii europene şi de celelate state membre. Ministrul a precizat că argumentele României sunt „arhicunoscute” şi sunt susţinute de toate statele membre cu excepţia Austriei. Bode a mulţumit oficialilor europeni care susţin cauza României în această privinţă.
„România nu a beneficiat şi de drepturile care i se cuveneau ca  stat membru Schengen. Practic, pierderile în aceşti 11 ani sunt incomensurabile. Este un moment, aş spune eu, de cotitură în istoria României şi aş îndrăzni să spun, în istoria Uniunii Europene. Aderarea României la spaţiul Scgengen este o aspiraţie firească, o aspiraţie legitimă a cetăţenilor României”, a mai afirmat Bode.

El a mulţumit românilor  „pentru răbdarea şi înţelegerea de care au dat dovadă în aceşti ani” dar şi colegilor săi politicieni de la Bucureşti.
„Sunt încrezător într-un rezultat pozitiv pentru România şi când spun rezultat pozitiv mă gândesc la un vot pentru aderare, astăzi şi efectiv ridicarea controalelor la frontieră să se realizeze în anul 2023. Acesta este mandatul României, mandat cu care eu mă voi prezenta la Consiliul JAI de astăzi”, a adăugat Bode.
Acesta a subliniat: „Orice compromis în interesul României îl vom accepta. În acest moment, noi intrăm la dezbateri şi vot cu propunerea de aderare România şi Bulgaria”.

Lucian Bode dezvăluie strategia pe care o va adopta în Consiliul JAI: „Toate lucrurile se negociază şi se poate ajunge la un compromis”

„Funcţie de poziţiile pe care le vor avea miniştrii de interne astăzi, aici, lucrurile pot evolua într-o direcţie sau alta, în interesul României. Eu  nu ies din acest mandat, mandatul meu este să susţin aderarea României la spaţiul Schengen şi vot astăzi. În cel mai optimist scenariu, până la 1 ianuarie suntem în măsură să pregătim frontiera externă Schengen aşa cum cer toate reglementările în domeniu. Practic, dacă proiectul de decizie aflat pe ordinea de zi s-ar adopta, aşa cum este el prevăzut astăzi, cu ridicarea frontierelor terestre începând cu 1 ianuarie şi ridicarea frontierelor aeriene începând cu 26 martie, România este pregătită să intre în spaţiul Schengen cu ridicarea controalelor la frontieră aşa cum prevede această decizie pentru că am prezentat în toate forurile tehnice, am prezentat scenariile prin care relocăm resurse umane, tehnică, capabilităţi de pe frontiera de vest pe frontiera de est, respectiv pe frontiera cu Serbia”, adaugă Bode.
Ministrul a subliniat că îşi doreşte aderarea României împreună cu Bulgaria, dar că „interesul României este mai presus de orice”.
„Legat de ce şanse sunt să intrăm separat, noi am pornit pe acest drum împreună cu Bulgaria, am foste evaluaţi împreună cu Bulgaria, suntem într-un parteneriat cu Bulgaria şi într-o relaţie de bună vecinătate cu ei. Noi ne dorim să intrăm împreună, dar interesul României este mai presus de orice. România trebuie să fie membră a spaţiul Schengen începând cu anul 2023”, a afirmat Bode.

Ziua Schengen. Românii află în câteva ore dacă vor avea drept de liberă circulaţie în UE. Trei variante de compromis

Ce este spaţiul Schengen şi cum ar profita România de aderarea la zona de liberă circulaţie

Ce însemnă pentru România aderarea la spaţiul Schengen / Blocajele din vămile româneşti spre Ungaria şi Bulgaria înseamnă pierderi între 800 şi 1.000 de euro pe zi pentru fiecare camion blocat

Aderarea României la spaţiul Schengen accelerează creş­terea economică şi balansează deficitul co­mercial. Creşterea expor­turilor ţării şi a competitivităţii exporta­torilor ar fi principalele avantaje ale intrării în Spaţiul Schengen, sunt de părere jucătorii din piaţă şi economiştii consultaţi de ZF.

În consecinţă, majorarea exporturilor aduce atât creştere economică, cât şi diminuarea deficitului comercial la bunuri, cea mai mare vulnerabilitate a economiei româneşti din acest moment.

„Aderarea la Spaţiul Schengen înseamnă în primul rând un timp mai redus pentru livrarea mărfurilor, deci o diminuare considerabilă a timpului pentru exporturi. Companiile exportatoare îşi vor reduce cheltuielile de transport şi vor deveni mai competitivi pe piaţa externă. Este de aşteptat ca exporturile să crească uşor, ceea ce va conduce şi la diminuarea deficitului comercial şi a celui de cont curent“, spune pentru ZF Florin Andrei,  analist financiar şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

Transportatorii, care cer de ani buni ca guvernele să accelereze intrarea în spaţiul Schengen, spun că le-ar creşte competitivitatea externă, pentru că blocajele din vămile româneşti spre Ungaria şi Bulgaria înseamnă pierderi între 800 şi 1.000 de euro pe zi pentru fiecare camion blocat.

Este o excepţie când nu este coadă, explică pentru noi un şofer de TIR din România care tranzitează ruta România-Ungaria-Austria-Germania-Belgia. Controalele amă­nunţite, în special pentru a detecta imigranţii ilegal, sunt doar la trecerea din România în Ungaria.

„Şoferii de camioane au stat chiar şi 72 de ore la punctele Calafat-Vidin şi Giurgiu -Ruse (puncte de trecere cu Bulgaria), iar la graniţa cu Ungaria stau între 12 şi 24 de ore. Şoferii sunt plătiţi pentru orele astea, problema este că li se termină timpul de lucru şi trebuie să găsească o parcare în care să se oprească. Logistic este foarte greu de gestionat această situaţie. Fiecare zi în care avem un camion blocat în vamă ne costă între 800 şi 1.000 de euro. Aşteptăm de multă vreme aderarea la Schengen, blocajele la vamă s-au accentuat, mai ales vara aceasta“, a spus pentru ZF Mircea Vlah, directorul general al Dumagas, unul dintre cei mai mari transportatori de marfă de pe piaţă, controlat de fondul de investiţii Bancroft.

Aderarea la spaţiul Schengen, chiar dacă aduce beneficii, este practic o obligaţie a României, asumată prin aderarea la Uniunea Europeană. Cu toate acestea, nu toate ţările membre ale Uniunii Europene fac parte din această zonă, iar spaţiul Schengen include şi ţări acre nu sunt în Uniunea Europeană, precum Elveţia şi Norvegia. România a îndeplinit criteriile tehnice, care în mare parte se referă la capacitatea de control la graniţele externe ale spaţiului Schengen, dar, pentru a putea intra în acest club, are nevoie de acordul unanim al statelor membre UE. În trecut, s-au opus Germania, Franţa şi Olanda, însă primele două şi-au exprimat recent susţinerea aderării României la acest spaţiu.