Cancerul este a doua cauză a mortalității în țările din UE, după bolile cardiovasculare. În fiecare an, 2,6 milioane de oameni sunt diagnosticați cu această boală, iar 1,2 milioane mor din cauza ei. Testul Babeș-Papanicolau este principala metodă de depistare a leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin.

Citeşte şi: Schimbările pe care le putem face în viața noastră pentru a preveni cancerul. Anunțul făcut de specialiști!

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Băutura miraculoasă ce poate înlocui cafeaua de dimineață. ...

Profesorul Mircea Beuran dezvăluie greşeala majoră pe care ...

În prezent, oamenii de ştiinţă lucrează la dezvoltarea unui test care să poată să identifice cancerul ovarian, de sân, de uter sau de col uterin, sau să prezică riscul de a se dezvolta, se arată într-un studiu publicat în revista Nature Communications, citat de The Guardian.

Citeşte şi: Bolnavii de cancer internaţi la Spitalul din Timişoara tremură de frig în saloane. Zeci de oameni le-au dus plăpumi şi pături

Testul ar putea permite detectarea mai rapidă a celor patru tipuri de cancer frecvent întâlnite la femeile tinere şi oferă chiar posibilitatea de a stopa dezvoltarea acestora, susţin experţii.

„Acest lucru ar putea crea o schimbare importantă în screening-ul pentru cancer – nu detectăm devreme, ci împiedicăm să se dezvolte”, a declarat Athena Lamnisos, directorul executiv al Eve Appeal, unul dintre finanţatorii cercetării.

Cercetătorii au folosit probe de celule cervicale de la 242 de femei cu cancer ovarian şi 869 fără cancer. Apoi au măsurat 14.000 de modificări epigenetice şi au identificat o semnătură unică de ADN care ar putea fi folosită pentru a detecta sau a prezice prezenţa cancerului ovarian.

„Testul WID va căuta urmele de pe ADN-ul unei femei pe măsură ce trece prin viaţă, înregistrând traseul pe care îl parcurge şi dacă se îndreaptă către un cancer. Acesta va revoluţiona screening-ul şi va permite o abordare mai personalizată a prevenirii şi depistării bolii. Femeile vor fi examinate, monitorizate şi tratate în funcţie de riscul lor individual”, a spus profesorul Martin Widschwendter, coordonatorul studiului.