Cancerul nu iartă. Vezi ce se întâmplă când un geamăn dezvoltă o formă de cancer

Gemenii dezvoltă de multe ori forme diferite de cancer. Un studiu sugerează că în unele familii există un risc crescut de cancer pentru toți membrii săi. Pentru acest studiu, autorii au examinat dosarele medicale a mai mult de 200.000 de perechi de gemeni identici (monozigoți) și fraterni (dizigoți) din Danemarca, Finlanda, Norvegia și Suedia, care au fost urmăriți pe parcursul a 30 de ani până în anul 2010.

Potrivit Agerpres, a fost identificată prezența unei forme de cancer la ambii gemeni la 3.316 perechi studiate. Între aceștia, tumora a fost similară la 38% dintre gemenii monozigoți și la 26% dintre gemenii dizigoți.

Cercetătorii au estimat că atunci când unul dintre gemeni dizigoți este diagnosticat cu cancer, fratele său are un risc de 37% de a dezvolta tumori canceroase. La gemenii identici, riscul crește și mai mult, ajungând până la 46%.

Cancerul testicular a reprezentat cel mai mare risc pentru aceste familii: riscul este de 12 ori mai mare pentru un geamăn dizigot și de 28 de ori mai mare pentru un geamăn identic, față de statistica obișnuită, au precizat cercetătorii.

Alte articole

Boala incurabilă de care suferă Andreea Bostănică. „De mică am avut şi am în continuare”

Medicul Virgiliu Stroescu dezvăluie cele 6 alimente care previn cancerul: „Antibioticele naturale ale grădinii”

Vezi: Excesul de zahăr ar favoriza dezvoltarea cancerului la sân

Deoarece gemenii fraternali sunt similari genetic cu alți frați și surori din familie, acest studiu sugerează un risc crescut de cancer în familiile în care unul dintre frați dezvoltă boala.

Studiul arată de asemenea că riscul de cancer ereditar este în general de 33%, însă procentul fluctuează de la o formă la alta, fiind de 58% pentru melanom (un cancer de piele agresiv), de 57% pentru cancerul de prostată, de 39% pentru cel ovarian, de 38% pentru cel de rinichi și de 31% pentru cancerul de sân.

Acest studiu, cel mai mare efectuat vreodată asupra cancerului la gemeni, a fost realizat de cercetători de la facultatea de sănătate publică de la Universitatea Harvard, de la University of Southern Denmark și de la Universitatea din Helsinki.