Când să-ţi amâni ratele la bănci. Banii pe care îi vei plăti în plus la credit

Când să-ţi amâni ratele la bănci. Amânarea ratelor bancare a fost adoptată recent de Guvernul României. Prin această măsură românii care se confruntă cu probleme financiare vor putea cere, pentru o perioadă, amânarea plăţii obligațiilor către bănci.

Când să-ţi amâni ratele la bănci. Câţi bani vei plăti în plus

Citeşte şi Amânarea ratelor la bănci, adoptată joi de Guvern. Cum se calculează ratele după amânare şi cine poate beneficia de măsură

Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) recomandă românilor să apeleze doar în ultimă instanţă la amânarea plăţii ratelor la credit.

Reprezentanţii CSALB avertizează că amânarea ratelor vine cu costuri suplimentare, la care se adaugă imprevizibilitatea situaţiei economice din momentul reluării plăţii ratelor.

Alte articole

Numărul românilor care nu-şi plătesc ratele la credite s-a dublat în ultimii ani. ANAF a efectuat peste un milion de executări silite într-un an

Chiriile au explodat în România. Sunt mai mari decât rata la bancă

Înante de a-şi amâna ratele, românii sunt îndemnaţi să se adreseze băncilor, IFN-urilor şi/sau CSALB dacă întâmpină dificultăţi financiare care pot afecta derularea contractelor, pentru a găsi soluţii personalizate care să se aplice pe toată perioada derulării creditului.

În primele şase luni ale anului, 63 de procese în instanţă au fost încheiate ca urmare a rezolvării disputelor pe cale amiabilă în cadrul CSALB, faţă de cele 67 de cazuri înregistrate pe tot parcursul anului 2021.

În aceste circumstanţe,  CSALB a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi celor 15 Curţi de Apel din ţară să fie aduse la cunoştinţa judecătorilor informaţiile despre posibilitatea de soluţionare amiabilă a litigiilor dintre consumatori şi bănci/IFN-uri prin conciliere.

Ideal este ca recomandarea judecătorilor pentru conciliere să fie făcută la începutul procesului, până la primul termen de judecată. Însă această iniţiativă de împăcare se poate exercita de către părţi în orice moment al procesului, chiar şi în căile de atac (apel/recurs).

„Dintre negocierile purtate în prima jumătate a anului curent, 92% s-au încheiat cu împăcarea părţilor. Astfel, nu doar că băncile au preluat mai multe cereri ale consumatorilor, dar procentul mare de împăcări arată o maturizare a actului de negociere.

Băncile au devenit tot mai dispuse să ofere soluţii consumatorilor aflaţi în dificultate, atât prin intermediul cererilor acceptate spre negociere, unde avem o creştere de peste o treime, cât şi prin numărul soluţionărilor directe, fără intermedierea conciliatorilor CSALB, unde aproape că am egalat numărul înregistrat în tot anul anterior”, a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul BNR în Colegiul de Coordonare al CSALB, potrivit ziare.com. 

Acesta este de părere că oamenii ar trebui să analizeze mai atent opţiunile pe care le au înainte de a solicita o amânare a ratelor.

” Costurile care se adaugă la credit după amânarea cu până la 9 luni a ratelor pot fi semnificative, mai ales dacă ne referim la primii ani din achitarea unui împrumut”, a atras atenţia Păunescu.

În urma datelor analizate, Păunescu spune că în primele şase luni ale anuli mai mult de 9 din 10 cereri negociabile trimise către CSALB au primit din partea băncilor o rezolvare.

„Este un argument puternic pentru încrederea de care este nevoie în sistemul financiar-bancar. Dacă în cazul băncilor a crescut apetitul de negociere în cadrul CSALB, în cel al IFN-urilor a crescut numărul cererilor soluţionate direct între IFN şi consumator, fără intervenţia unui conciliator.

Aceste cazuri care sunt soluţionate direct, dar după ce a fost sesizat Centrul, sunt situaţii mai simple, în care nu este nevoie de expertiza unui conciliator. Aşa se întâmplă, de exemplu, în cazul cererilor de ştergere a înregistrărilor din Biroul de Credit. Aşa cum am mai spus, interesul comun este ca părţile să găsească prin negociere o rezolvare la problema semnalată, indiferent de calea aleasă pentru a ajunge la o înţelegere amiabilă”, a completat reprezentantul CSALB.

În primul semestru din 2022, CSALB a înregistrat 1.335 de cereri conforme, cu aproximativ 10% mai multe decât în perioada similară a anului trecut. O creştere importantă se înregistrează în cazul dosarelor de negociere. Băncile au intrat în 331 de negocieri în perioada S1 2022, cu aproximativ 100 mai multe decât în perioada similară a anului trecut, iar IFN-urile au acceptat doar două cereri spre negociere.

Citeşte şi Florin Cîţu nu este de acord cu amânarea ratelor: „Mi s-ar părea o chestie sinucigaşă, dar fiecare decide cum doreşte”.

Cele mai multe înţelegeri directe sunt în raport cu IFN-urile (160 în S1 2022 faţă de doar 22 în primul semestru din 2021).

CSALB este o entitate înfiinţată ca urmare a unei Directive europene şi intermediază gratuit şi în mai puţin de trei luni negocierea dintre consumatori şi bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare.