Când trecem la ora de iarnă 2024. Cum ne afectează şi cum să treci cu uşurință peste această schimbare

Ora de iarnă 2024. În fiecare toamnă, România face trecerea la ora de iarnă, ceea ce înseamnă că ceasurile sunt date înapoi cu o oră, oferindu-ne astfel o oră în plus de somn. De obicei, trecerea la ora de iarnă se face în ultimul weekend din luna octombrie.

Ceasurile se dau înapoi cu o oră în noaptea de 26 spre 27 octombrie, iar ora 4:00 devine ora 3:00
În 2024, schimbarea orei va avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, pe 27 octombrie 2024. În această zi, ceasurile se dau înapoi cu o oră, de la ora 4:00 la ora 3:00, ceea ce înseamnă că vom dormi cu o oră mai mult.

Schimbare colosală pentru români. Ce se întâmplă cu ora de iarnă 2024. Țările care au renunțat la schimbarea orei

Schimbarea orei este practicată în numeroase țări europene, inclusiv în România, ca parte a unei convenții menite să maximizeze utilizarea luminii naturale pe parcursul zilei și să reducă astfel consumul de energie electrică. În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1917, în timpul Primului Război Mondial.

Alte articole

Ora de iarnă 2025. Lucruri mai puţin ştiute despre schimbarea orei. De ce fiecare secundă contează!

Dormim o oră mai mult, se trece mai devreme la ora de iarnă 2025

După încheierea războiului, utilizarea orei de vară a fost suspendată și a fost reintrodusă schimbarea din 1932 până în anul 1939, iar din 1979 a fost implementată regulat. Totuși, se discută tot mai intens despre renunțarea la schimbarea sezonieră a orei în Uniunea Europeană, dar până în prezent, nu s-a luat o decizie finală. Începând cu anul 2025, statele membre ale Uniunii Europene vor alege între a păstra ora de vară sau ora de iarnă permanentă.

Ora de iarnă 2024. Ce se întâmplă cu ceasurile în weekend, România ignoră recomandările Comisiei Europene

Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă 2024

Deși vom dormi mai mult cu o oră, riscurile pentru sănătatea pot fi periculoase. Pentru a nu fi afectați, medicul Tudor Ciuhodaru recomandă cinci metode simple.

„Chiar dacă duminică vom dormi mai mult cu o oră abia de luni se vor simţi efectele. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid.

Mai exact:

1. Riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;

2. Totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei vulnerabilități psihoemoționale.

E bine de știut:

1. Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile.

2. Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni.

Citește și: Efectele negative ale trecerii la ora de iarnă. Cum poţi limita impactul negativ asupra sănătăţii

3. Toate acestea se întâmplă pentru că modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţionează prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:

a) cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;
b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, modificarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară.

ATENȚIE!!! Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic.

Rețineți. Pentru a trece cu ușurință peste schimbarea orei recomandăm cinci lucruri esențiale:

1. Planificarea corespunzătoare a activității.

2. Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.

3. Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber

4. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.

5. Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete”, spune medicul Tudor Ciuhodaru.