Cantitatea de substanţe poluante din zona Marii Bariere de Corali a scăzut

„Trebuie să reuşim (să evităm acest lucru) fiindcă faptele vorbesc de la sine. Reciful a intrat într-o fază de îmbunătăţire pe termen lung”, a declarat ministrul mediului din statul Queensland, Andrew Powell, citat de AFP. Raportul, pe care ministrul îl va prezenta la reuniunea de la Doha din această lună, arată reducerea principalilor agenţi de poluare, pesticide şi sedimente, îndeosebi datorită îmbunătăţirii gestionării culturilor agricole.

„Deversările de pesticide au scăzut cu 28% în toată zona recifului. În privinţa nitraţilor – care duc la înmulţirea numărului de exemplare dintr-o specie de stea de mare coralifagă -, aceştia au scăzut cu 16%”, a adăugat Andrew Powell.

În studiu sunt comparate apele de la Marea Barieră de Corali din iunie 2013 şi cele din 2009. În raport se subliniază totuşi calitatea „proastă a apelor, lucru logic după decenii de catastrofe naturale şi practici agricole” poluante, recunoaşte ministrul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Raportul se ocupă doar de calitatea apei şi nu abordează dezvoltarea porturilor de unde se exportă minereuri. Apărătorii mediului apreciază că realizarea de infrastructuri va grăbi declinul Barierei de Corali. „Sectorul agricol a început să reacţioneze la ameninţările care apasă pe Marea Barieră, însă industria minieră este pe cale să anihileze eforturile întreprinse, cu proiecte distrugătoare ce implică deversări de deşeuri în zona Marii Bariere”, afirmă Dermot O’Gorman, director al WWF pentru Australia.

Alte articole

Nicuşor Dan, mesaj la 70 de ani de la intrarea României în UNESCO: Educația rămâne esențială în era inteligenței artificiale

Aproape 150 de copii morți după bombardarea unei școli în Iran. UNESCO: O „încălcare gravă a dreptului internațional umanitar”

Ministrul mediului din Queensland arată în schimb că principalele pericole pentru Marea Barieră de Corali sunt „cicloanele, o specie de stea de mare devoratoare de corali şi albirea coralilor. Vom lua măsuri în această privinţă”, a adăugat el.

UNESCO a anunţat Canberra că, în lipsa unor măsuri decisive pentru limitarea dezvoltării industriale pe litoral şi îmbunătăţirea calităţii apelor din zona Marii Bariere, aceasta va fi introdusă pe lista siturilor în pericol din Patrimoniul mondial la următoarea reuniune a comitetului de evaluare din Qatar (iunie).

Înscrisă în Patrimoniul mondial al UNESCO în 1981, Marea Barieră de Corali ocupă o suprafaţă de circa 345.000 km2 de-a lungul coastei estice australiene, alcătuind cel mai vast ansamblu de corali din lume, cu 3.000 de „sisteme” de recifuri şi insule tropicale. În ultimii 27 de ani, reciful a pierdut peste jumătate din corali din cauza factorilor meteorologici (furtuni), climatici (încălzire) şi industriali, încheie AFP.

Citeşte şi Avioane de vânătoare americane au bombardat Marea Barieră de Corali