Care este deficitul de cont curent al României în intervalul 2011-2012

„Este de aşteptat ca recenta creştere puternică a exporturilor, în special a exporturilor de automobile şi în sectorul agricol, să îmbunătăţească balanţa comercială pentru 2011. Exporturile nete în 2012 ar urma să rămână în mare măsură stabile, iar cererea de importuri urmează să încetinească, concomitent cu creşterea exporturilor”, arată scrisoarea.

Proiecţia pentru sectorul privat arată o rostogolire a datoriilor pe termen scurt. Fluxurile de investiţii străine directe se vor consolida cu sprijinul veniturilor din privatizare. Scenariile de bază arată că nu vor apărea noi deficite de finanţare.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

România, în pericol dacă nu formează cât mai curând un Guvern? Adrian Negrescu: „Noi suntem cu spatele la zid în momentul acesta”

FMI și Banca Mondială anunţă apocalipsa pentru România. Ce se întâmplă cu inflaţia şi cu deficitul de cont curent

Experţii Fondului Monetar Internaţional vor avea marţi o serie de discuţii tehnice cu autorităţile din România, misiunea FMI urmând să înceapă, oficial, miercuri cea de-a patra evaluare a acordului cu România.

Reprezentanţii FMI se vor afla la Bucureşti în perioada 25 ianuarie – 6 februarie 2012, potrivit unui anunţ făcut pe 11 ianuarie de reprezentantul FMI în România şi Bulgaria, Tonny Lybek.

Alături de echipa FMI se vor afla şi echipele de negociatori ale Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.

Misiunea anterioară a delegaţiei comune a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale a avut loc în perioada 25 octombrie – 7 noiembrie 2011, pentru a treia evaluare a politicilor bugetare în cadrul acordului stand-by de tip preventiv cu România.

La încheierea misiunii de la finele anului trecut, Jeffrey Franks, a apreciat că autorităţile au reuşit să îndeplinească toate condiţionalităţile cerute de Fond şi se află în parametri stabiliţi cu acesta.

Acordul Stand-By dintre România şi FMI a început la 31 martie 2011 şi este unul de tip preventiv, ridicându-se la 3,1 miliarde DST, respectiv 3,6 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 300% din cota pe care România o are la FMI.

Noul acord cu FMI va dura 24 de luni, urmând să se deruleze concomitent cu un nou acord preventiv cu Uniunea Europeană, în valoare de 1,4 miliarde de euro, precum şi cu un împrumut de 0,4 miliarde de euro de la Banca Mondială.

Fiind vorba despre un acord de tip preventiv, banii de la FMI pot fi traşi numai în cazul unei situaţii excepţionale, cum ar fi un atac speculativ asupra leului, declanşat de o criză în regiune, concretizat printr-o pierdere masivă de rezerve şi de încredere, sau în cazul în care Trezoreria eşuează, în două – trei rânduri, să se finanţeze la costuri acceptabile.

Toată suma, de 3,6 miliarde euro, pe care Fondul o va pune la dispoziţia României prin noul acord de tip preventiv, va fi destinată Băncii Naţionale.