Care sunt cele 10 reguli de care trebuie să ținem cont la masa de Paște dacă nu vrem să ajungem la spital

Sărbătorile Paște sunt așteptate de români în fiecare an, în principal pentru însămnătatea uriașă din punct de vedere spiritual, dar și pentru mesele copioase, care fac deliciul oricărui gurmand. An de an, gospodinele din toată țara se întrec în cele mai spectaculoase rețete de drob, cozonaci și pască. Totuși, trebuie să avem grijă cum și cât mâncăm, dacă nu ne dorim să ajungem la spital.

Citește și: Mesaje de Paşte 2023. Cele mai frumoase urări şi felicitări de Paşti 2023

Cele mai multe dintre preparatele tradiționale de Paște sunt mâncăruri extrem de grele, care consumate în exces ne pot face mult rău. Acest lucru este valabil pentru orice persoană, dar cu precădere în cazul celor care au ținut perioada de post. Trecerea de la mâncarea exclusiv vegetală poate să fie extrem de bruscă și de dură pentru organism.

Din acest motiv va trebui să respectăm un set de reguli care ne vor asigura că nu ajungem să ni se facă rău. Doctorul Tudor Ciuhodaru a explicat, pentru Antena 3, care sunt cele „10 porunci” de care trebuie să ținem cont la mesele de sărbătoare.

Alte articole

Cât costă să faci Paștele în Bucovina. Câți bani trebuie să scoată din buzunare românii care optează pentru un sejur all inclusive

Zile libere de Paște 2026. În ce perioadă au elevii vacanță și cum este structurată minivacanța angajaților

10 reguli pe care trebuie să le respectăm dacă nu vrem să ajunge la spital

1. Nu daţi startul la mese copioase chiar de la 12 noaptea sau imediat după slujbă. Așteptați măcar până dimineață sau mai bine până la orele prânzului.
2. Alimentele trebuie introduse treptat. Puteţi începe cu friptură de miel, precedată eventual de o salată de crudităţi, asociată unei garnituri de legume făcute la grătar, urmată de o felie de ananas crud, nu din conservă, pentru a vă facilita digestia. Cei care au postit trebuie să reia cu prudenţă alimentaţia normală începand cu brânzeturi, legume, fructe şi carne de pasăre, urmate de cantităţi mici de ciorbă şi drob.
3. Fiecare masă trebuie să conţină un singur aliment ,,concentrat”. Consideraţi ,,concentrat” tot ce nu e fruct sau legumă, aşa că friptura, drobul, sarmalele se vor consuma separat, nefiind recomandate nici măcar amestecurile de friptură cu ouă sau al cărnii de miel cu cartofii şi nici consumul de dulciuri sau fructe imediat după masă.
4. Asigurați o pauză de cel puţin jumătate de oră între felurile de mâncare pentru a evita atât senzația de suprasaturație cât şi sindroamele dispeptice.
5. Indiferent de starea de sănătate alcoolul trebuie băut cu prudenţă putând, mai ales în asociere cu mâncarea grasă, duce la pancreatite, ulcere, hemoragii digestive, colici biliare.
6. Precauții speciale trebuie avute în vedere la cei cu afecţiuni digestive, metabolice sau cardiace, ce trebuie să respecte regimul igienodietetic (fără dulciuri, sare etc) şi medicamentos.
7. Pacienții cu afecțiuni metabolice (diabet) vor respecta indicațiile terapeutice pentru că, în caz contrar, decompensările pot fi grave, mergând până la comă.
8. Pacienții cu afecțiuni cardiovasculare (hipertensiune, insuficiență cardiacă, cardiopatii ischemice) vor fi atenți la excesul de sare şi grăsimi. Orice durere precordială cu durata de peste 3-5 minute indică suspiciunea unui sindrom coronarian acut ce necesită prezentare urgentă la spital.
9. Cei cunoscuți cu alergii alimentare vor avea grijă la tipurile produselor consumate, vor avea la ei medicația de urgenţă şi se vor prezenta la spital în cazul erupțiilor pruriginoase asociate tulburărilor respiratorii.
10. Nu întrerupeți medicația cronică pentru a manca sau bea în exces.

Citește și: Cu ce înlocuim carbohidrații simpli pentru a scădea nivelul de zahăr din sânge. Recomandările specialiștilor pentru un Paște echilibrat