Care sunt cele mai bănoase meserii din România. Vezi ce facultate trebuie să termini pentru a câştiga mulţi bani

Politehnica, Cibernetica, Limbile Străine şi chiar Medicina sunt acele facultăţi care garantează absolvenţilor că vor găsi foarte uşor un job odată cu terminarea studiilor sau chiar din perioada acestora. În plus, aceşti tineri sunt şi cel mai bine plătiţi, încă din primul an de activitate.

Salariul unui absolvent al unei facultăţi cu profil IT poate începe de la 3.500 – 4.000 lei net.

În ceea ce îi priveşte pe absolvenţii de limbi străine, cei care vor avea salarii foarte mari încă de la primul job vor fi cunoscătorii de limbi exotice, cum sunt limbile arabe, scandinave sau asiatice. Astfel, comparativ cu vorbitorii de engleză, franceză sau italiană, ale căror salarii pot începe de la 2.000 lei net, vorbitorii de limbi străine exotice pot ajunge la un venit lunar de 4.000 lei net.

Potrivit Mediafax, o altă categorie de absolvenţi de care piaţa muncii are mare nevoie sunt medicii. Aceştia au mai multe opţiuni după ce termină facultatea, având posibilitatea de a se orienta către sistemul de sănătate de stat, dar şi către cel privat. Acesta include spitalele şi clinicile particulare, în care nivelul de remuneraţie este mult mai atractiv decât în cazul celor de stat, dar şi companiile farmaceutice.

Şi absolvenţii de Agronomie au, în acest moment, şansa de a găsi într-un timp foarte scurt un job plătit foarte bine datorită numărului mare de investitori şi a dezmorţirii activităţii pe acest segment.

Având în vedere evoluţia tehnologiei IT din România şi numărul din ce în ce mai mare de investitori străini care îşi deschid puncte de lucru pe plan local, domeniul ingineriei software va rămâne în topul job-urilor oferite de către angajatori în următorii cinci ani.

Alte domenii în care va fi nevoie de specialişti în următorii ani sunt contabilitatea, logistica, HR-ul, în cadrul cărora, dacă abilităţile de bază sunt dublate de cunoaşterea unei limbi străine sau chiar două, absolvenţii vor găsi aproape garantat un loc de muncă, imediat după finalizarea studiilor.

Candidaţii la examenul de Bacalaureat susţin, miercuri, proba obligatorie a profilului, care include disciplinele istorie şi matematică, ultima probă scrisă din sesiunea curentă, proba la alegere a profilului şi specializării, fiind programată vineri.

Accesul candidaţilor în centrele de examen, unde susţin, miercuri, proba obligatorie a profilului (istorie în cazul elevilor care au urmat un profil uman, respectiv matematică în cazul celor care au absolvit un profil real) se face în intervalul 7.30 – 8.30, pe baza unui act de identitate valid, cu fotografie, reaminteşte Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice (MENCS). Examenul începe la ora 9.00 şi se încheie la ora 12.00.

MATEMATICĂ BACALAUREAT 2016. Vezi aici MODELE DE SUBIECTE şi BAREMELE DE CORECTARE

Ultima probă scrisă, proba la alegere a profilului şi specializării, este programată vineri. În funcţie de cele două criterii, candidaţii au putut opta pentru una dintre următoarele discipline: biologie, chimie, fizică, economie, filosofie, geografie, informatică, logică şi argumentare, sociologie şi psihologie.

Pentru susţinerea probelor scrise, în cele 473 de centre de examen organizate, s-au înscris peste 137.300 de candidaţi din toate promoţiile, potrivit datelor MENCS.

Afişarea primelor rezultate este prevăzută pentru data de 12 iulie (până la ora 16.00). În aceeaşi zi, vor putea fi depuse contestaţiile, în intervalul orar 16.00 – 20.00. Rezultatele finale vor fi făcute publice în data de 16 iulie.

SUBIECTE ISTORIE BACALAUREAT 2016 EDU.RO: Teme-surpriză la BAC 2016

Probele scrise de la examenul de Bacalaureat au început luni cu testarea la limba şi literatura română, susţinută de 123.958 de candidaţi, respectiv 96,13 la sută dintre cei înscrişi.  Alţi 4.741 de de candidaţi nu s-au prezentat la examen, iar 70 au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

Peste 7.000 de absolvenţi de liceu au susţinut marţi proba scrisă la limba şi literatura maternă de la examenul de Bacalaureat, la maghiară, germană, ucraineană, sârbă, slovacă, turcă, italiană sau croată.

Dintre candidaţii înscrişi la Bacalaureat, aproape 115.000 sunt din promoţia curentă, iar restul au absolvit anii trecuţi, dar nu au promovat examenul. 

Ce reguli trebuie să respecte candidaţii la Bacalaureat pentru a nu fi eliminaţi din examen

Candidaţii care susţin Bacalaureatul nu pot intra în sălile de examen cu manuale, dicţionare, notiţe şi însemnări care ar putea fi folosite pentru rezolvarea subiectelor şi nici cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul şi de comunicare.
Ghiozdanele, poşetele, sacoşe vor fi lăsate de candidaţi într-o sală de depozitare stabilită de comisia de bacalaureat. Cei care refuză să lase aceste obiecte în sala stabilită, nu vor fi primiţi în examen.

Candidaţii care vor fi prinşi că au asupra lor manuale, dicţionare, culegeri, memoratoare, rezumate, ciorne, telefoane mobile, căşti audio, mijloace de comunicare ce permite conectarea la internet sau la reţele de socializare vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă le-au folosit sau nu şi indiferent dacă au fost introduse de aceştia sau de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie ori de alte persoane.
În cazul fraudei sau a tentativei de fraudă, candidaţii sunt eliminaţi din examen, nu mai pot participa la probele următoare şi nu mai au posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale.

Candidaţi eliminaţi din examen pentru fraudă sau tentative de fraudă nu mai pot participa la următoarele două sesiuni ale examenului de Bacalaureat.

Examenul de Bacalaureat se desfăşoară doar în sălile în care sunt camere de supraveghere video funcţionale. Şi în sălile în care se descarcă şi se multiplică subiectele, precum şi în sălile în care se preiau, se evaluează şi se depozitează lucrările scrise vor fi camere de supraveghere.

La probele scrise, comisiile de examen vor verifica, prin sondaj, înregistrările audio-video din sălile de examen, după încheierea testării. Dacă într-o şcoală în care se susţine Bacalaureatul sunt constatate nereguli, fraude sau tentative de fraudă ori dacă există sesizări, verificarea se va face pentru înregistrările video din toate sălile de examen din acea unitate.

Promovarea examenului de Bacalaureat
Absolvenţii de liceu promovează examenul de Bacalaureat dacă îndeplinesc, cumulativ, mai multe condiţii:

– au susţinut toate probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale şi au obţinut unul dintre nivelurile de competenţă – experimentat, avansat sau mediu;
– au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea;

– au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.
Media notelor la probele scrise se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire. Aceasta reprezintă media generală a candidatului la examenul de Bacalaureat.