UPDATE Carmen Dan, ministrul de Interne, a declarat marţi că în urma activităţilor desfăşurate de către structurile MAI au fost constituite 217 dosare penale, dintre care 128 privind posibile fraude la vot la alegerile din 26 mai.

„În ce priveşte votul pentru alegerile europarlamentare din 26 mai, în urma verificării sesizărilor primite, a activităţilor desfăşurate de către structurile MAI, au fost constituite 217 dosare penale, dintre care 128 de dosare privind posibile fraude la vot: 65 de dosare privind fapta de a vota fără drept, 56 de dosare privind fapta de a vota de două sau mai multe ori, patru dosare privind fapta de a vota prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot, trei dosare privind utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals. Alte 89 de dosare privesc infracţiuni circumscrise contextului electoral, cum ar fi împiedicarea prin orice mijloc a liberului exerciţiu a dreptului de a alege sau de a fi ales, coruperea alegătorilor, violarea confidenţialităţii votului. Din cele 217 dosare penale, într-un singur dosar a fost dispusă urmărirea penală in personam, la restul fiind vorba de urmărire penală in rem, adică pentru fapte. La acest moment au fost finalizate cercetări şi au fost înaintate la Parchet cu propuneri de clasare 21 de dosare penale, rămânând în lucru 196 de doare penale”, a spus ministrul Afacerilor Interne la audierile de la Comisia parlamentară de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli şi fraude semnalate în spaţiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile din 26 mai 2019.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Scandalul Clotilde Armand: cum au ajuns USR și Drulă să atacă ...

Partidul Ecologist Român, cotat cu peste 10% în Sectorul 1

Carmen Dan a adăugat că cele mai multe dosare penale rămase în lucru sunt în Bucureşti – 31, în Giurgiu – 22, în Prahova – 12, în Harghita – 10, în Vaslui – 8, în Argeş – 6.

Carmen Dan a mai menţionat că Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a permis vizualizarea de către MAI a notificărilor privind semnalările de posibile fapte cu caracter penal, cum ar fi votul multiplu, votul fără drept sau utilizarea unui document de identitate fals sau nul.

„Am sesizat astfel că în primele cinci ore de la începutul procesului de votare au fost primite astfel de sesizări în număr de peste 500, fapt pentru care am solicitat în scris STS atenţionarea operatorilor de sistem asupra modului cum se realizează activităţile specifice din secţiile de votare deoarece scanarea de mai multe ori a documentelor de identitate şi intervalele de timp diferite necesare procesării acestor documente pot induce ideea de înregistrare multiplă şi fraudă electorală, cât şi îngreunarea desfăşurării proceselor electorale. Am avut o discuţie cu directorul STS pe acest subiect, l-am atenţionat că vom transmite această corespondenţă, am agreat că este utilă şi, de asemenea, am agreat că şi dânsul va ridica această problemă celorlalte instituţii cu competenţe – AEP şi BEC. Cu toate acestea, pe parcursul întregii zile de 26 mai, SIMPV a semnalat şi a putut astfel vizualiza şi MAI pe parcursul întregii zile a alegerilor nu mai puţin de 9.282 de notificări care au fost trimise spre verificare către structurile de poliţie competente”, a spus Carmen Dan.

______

„Ministerul Afacerilor Interne nu stabileşte numărul secţiilor de votare din ţară, acesta este atributul autorităţilor locale cu avizul Autorităţii Electorale Permanente, MAI nu stabileşte numărul de ştampile de vot, nu are atribuţii în interiorul secţiilor de votare, aici răspunde preşedintele secţiei, MAI nu are atribuţii în ceea ce priveşte sistemul de monitorizare a prezenţei la vot. Utilizarea tabletelor, instruirea celor care utilizează aceste tablete este în sarcina STS. (…) MAI asigură paza secţiilor de votare, asigură ordinea publica în exteriorul secţiilor, cercetează sesizările privind posibilele încălcări ale legislaţiei electorale”, a spus Carmen Dan la audierile de la Comisia parlamentară de anchetă pentru investigarea eventualelor nereguli şi fraude semnalate în spaţiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile din 26 mai 2019.

Parlamentul a decis la sfârşitul lunii iunie să constituie o Comisie specială de anchetă privind investigarea eventualelor nereguli şi fraude semnalate în spaţiul public cu ocazia derulării procesului electoral la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai. Comisia de ancheta este condusa de Olguta Vasilescu.

Comisia specială de anchetă privind investigarea eventualelor nereguli şi fraude la alegerile europarlamentare din 26 mai va fi formată din 23 de membri şi va putea audia orice persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului.

Raportul Comisiei de anchetă va fi depus în termen de 90 de zile de la constituire.

Lia Olguţa Vasilescu, preşedintele comisiei, a anunţat că, potrivit propunerilor formulate, vor fi chemate la audieri următoarele instituţii cu atribuţii în domeniu: Autoritatea Electorală Permanentă, Biroul Electoral Central, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Direcţia pentru Evidenţia Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Institutul Naţional de Statistică, alte autorităţi, instituţii publice centrale sau locale care pot furniza informaţii necesare formării unor opinii obiective cu privire la modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor.

Totodată, s-a stabilit să fie transmise adrese către STS şi alte instituţii implicate în procesul electoral pentru a nu fi distruse datele pe care le deţin legat de scrutinul din 26 mai până la aprobarea de către Parlament a raportului comisiei de anchetă.

Între obiectivele comisiei se numără: evaluarea SIMPV – Sistemul Informatic de Prezenţă la Vot; stabilirea numărul cetăţenilor români cu drept de vot; eventualele neconcordonaţe între procesele-verbale cu rezultatele încheiate la nivelul secţiilor de votare şi la nivelul BEJ-urilor; eventualele neconcordanţe între numărul de participanţi la vot şi numărul buletinelor de vot întrebuinţate; verificarea informaţiilor referitoare la o eventuală utilizare excesivă a listelor suplimentare; verificarea modului de organizare şi desfăşurare a alegerilor; solicitarea de la autorităţile competente a unor informaţii referitoare la numărul şi natura unor anumitor fapte de natură penală sesizate în legătură cu desfăşurarea procesului electoral; identificarea unor soluţii legislative, administrative sau tehnice de natură să îmbunătăţească desfăşurarea procesului electoral.

Ministerul de Interne a întocmit un raport după alegerile din 26 mai, în care a arătat că s-au desfăşurat fără incidente, iar suspiciunile de fraudă electorală vizează 31 de posibile fapte penale (vot multiplu sau vot fără drapt).

Concluziile raportului (care se găseşte AICI) sunt clare:

„3. Pe parcursul acestui proces electoral a funcționat Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot şi prevenire a votului multiplu, gestionat de Serviciul de Telecomunicații Speciale, care a înregistrat în ziua scrutinului 9.282 semnalări privind posibile incidente electorale specifice. Toate aceste semnalări au fost și sunt în continuare verificate de către Poliție. Din verificarea a peste 2.600 de cazuri semnalate, până în prezent au fost infirmate peste 1.600 de cazuri.

4. În urma verificărilor efectuate de structurile specializate ale M.A.I. în ziua votului a rezultat că în 31 de situații sunt suspiciuni cu privire la comiterea unor fapte de natură penală în ce privește frauda la vot, din care:

– fapta de a vota fără drept – 18 evenimente;
– fapta de a vota de două sau mai multe ori – 13 evenimente.”