UPDATE Decizia privind declararea legală a iniţiativei Coaliţiei pentru Familie, de modificare a Constituţiei, a fost luată cu unanimitate de voturi de către judecătorii CCR.

Președintele Curții, Valer Dorneanu, a precizat că CCR nu s-a pronunțat asupra oportunității acestei modificări a Constituției.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

Cristina Cioran, reacție după confruntarea în instanță cu ...

Procurorul care l-a anchetat pe Traian Berbeceanu a fost achitat ...

„Nu este atributul CCR să stabilească dacă va admite căsătoria între soți în Constituția noastră, nici măcar să definească din nou noțiunea de familie, nici măcar să definească celelalte noțiuni care sunt așteptate de către unii cu privire la parteneriate civile. CCR avea să se pronunțe strict asupra constituționalității propunerii de revizuire, iar din punctul acesta de vedere am avut de verificat condițiile prevăzute de articolele 150 și 152 din Constituție”, a afirmat Valer Dorneanu după ședința CCR, potrivit Agerpres.

Valer Dorneanu a subliniat că drepturile cetățenilor nu sunt suprimate prin această inițiativă.

„Dreptul la căsătorie deocamdată în România nu este consacrat constituțional ca un drept fundamental. Legislația europeană cu privire la aceasta recomandă o larghețe a statelor, le dă o marjă de suveranitate în care să se pronunțe dacă admit sau nu admit căsătoria între cupluri de același sex. De asemenea, nu este încălcat nici conceptul de viață de familie, fiindcă acesta este mult mai larg decât sfera căsătoriei, cuprinde relațiile cu copii, cu rudele, definește care sunt obligațiile acestora, legăturile de rudenie. Nici din punctul acesta de vedere nu se reține că ar fi încălcat acest drept. Pentru aceste motive am constatat că, fiind întrunite condițiile de constituționalitate prevăzute de articolele 150 și 152, propunerea își poate urma cursul mai departe”, a spus Dorneanu.

El a subliniat că alte motive de revizuire a Constituției vor trebui să parcurgă același traseu.

UPDATE Judecătorii Curţii Constituţionale au amânat pentru 20 septembrie o decizie privind excepţia de neconstituţionalitate prin care un cuplu gay căsătorit în Belgia cere recunoaşterea uniunii şi în România, informează Mediafax.

Excepţia de neconstituţionalitate a fost dezbătută miercuri la Curtea Constituţională, argumentele principale invocate de cei care au ridicat excepţia fiind recunoaşterea dreptului fundamental la viaţa privată. Şi preşedintele Consiliului Naţional pentru Combaterea Discirminării a pledat în favoarea recunoaşterii căsătoriei.

Autorii excepţiei de neconstituţionalitate au contestat articolul 277 alin. 2 şi 4 din Codul Civil, care se referă la interzicerea recunoaşterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în afara graniţelor, respectiv la libera circulaţie în cadrul Uniunii Europene.

În pledoaria sa în faţa judecătorilor, avocata cuplului de gay, Iustina Ionescu, a adus o serie de argumente din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), care, în opinia sa ”detaliază felul în care dreptul la viaţă privată şi familie şi dreptul de a nu fi discriminat, incluse şi în Constituţia României, ar trebui să fie interpretate şi aplicate de toate statele membre ale Consiliului Europei, iar Constituţia României este clară: apără şi protejează drepturile la viaţă privată şi de familie în mod egal pentru toţi cetăţenii ţării”.

Citeşte şi: CCR: Sesizarea referitoare la recunoaşterea căsătoriilor gay, amânată pe 20 septembrie

UPDATE Curtea Constituțională a României a constatat miercuri că propunerea legislativă cetățenească de revizuire a Constituției, referitoare la faptul că familia se întemeiază pe căsătoria între un bărbat și o femeie, îndeplinește condițiile privind exercitarea inițiativei, informează Agerpres.

UPDATE Asztalos Csaba, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a arătat miercuri că actuala legislație îngrădește dreptul la familie al persoanelor din minoritatea sexuală prin interzicerea căsătoriei, el precizând că susține admiterea excepției de neconstituționalitate cu privire la drepturile cuplurilor de același sex.

„Apreciem că actuala legislație îngrădește dreptul la demnitate umană, viață intimă și de familie al persoanelor din minoritatea sexuală, interzicând căsătoria între persoanele de același fel și nerecunoașterea acestor căsătorii, respectiv a parteneriatelor civile, îi așează în afara societății. Or, dreptul la demnitate umană presupune dreptul individului de a fi recunoscut ca subiect de drept în individualitatea sa. Aceste persoane nu au nicio protecție”, a declarat Asztalos Csaba, după ce Curtea Constituțională a rămas în pronunțare privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 277 alin. (2) și (4) din Codul civil.

Citeşte şi: Preşedintele CNCD: Actuala legislaţie îngrădeşte dreptul la familie al persoanelor din minoritatea sexuală

Coaliţia pentru Familie a strâns un număr de 3 milioane de semnături, pe care le-a depus la Senat alături de o propunere de revizuire a Constituţiei privind definiţia familiei prin care se cere modificarea articolul 48, aliniatul 1, care se referă la definiţia familiei. În actuala formă, acesta prevede că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi”, însă semnatarii iniţiativei vor ca definiţia să fie schimbată pentru a bloca orice posibilitate a legiferării căsătoriei între persoane de acelaşi sex. Astfel, iniţiativa prevede că „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie”.

Fiind vorba despre o iniţiativă de revizuire a Constituţiei, Curtea Constituţională este chemată să ofere un aviz, obligatoriu pentru continuarea procedurilor. Pentru o iniţiativă cetăţenească de revizuire sunt necesare un minim de 500.000 de semnături.

În acest moment, căsătoria între persoane de acelaşi sex este interzisă expres doar prin Codul civil, articolul 277, care interzice şi recunoaşterea pe teritoriul României a căsătoriei între persoane de acelaşi sex încheiate în afara ţării.

Acest articol face obiectul unei alte excepţii de neconstituţionalitate, ridicată de Relu Adrian Coman, cetăţean român, şi de Robert Clabourn Hamilton, cetăţean american, care s-au căsătorit în Belgia, în anul 2010, şi vor ca uniunea lor să fie recunoscută şi în România.

Demersurile prin care cuplul Coman-Hamilton a solicitat recunoaşterea relaţiei de familie în vederea exercitării dreptului la libertate de circulaţie pe teritoriul Uniunii Europene au început la Inspectoratul General în anul 2013. Aflat într-o perioadă de şomaj, după ce i s-a încheiat contractual la Parlamentul European, Adrian Coman a încercat să găsească o soluţie prin care să trăiască alături de soţul său şi, astfel, a încercat să obţină dreptul de reşedinţă pentru Robert Clabourn Hamilton în România. ”Clai” Hamilton nu poate locui legal în România pentru perioade mai lungi de trei luni în calitate de membru de familie, deşi este căsătorit cu un cetăţean român.

Statul român, reprezentat de Inspectoratul General pentru Imigrări şi Ministerul Afacerilor Interne, refuză în baza prevederilor contestate din Codului Civil să recunoască efectele unui act de stare civilă belgian care stabileşte o relaţie de familie între două persoane de acelaşi sex. Codul Civil stipulează că efectele relaţiei de familie, chiar şi în cazul soţilor de acelaşi sex, trebuie respectate în contextul exercitării dreptului la liberă circulaţie pe teritoriul Uniunii Europene.

Prevederile legale din Codul Civil împiedică soţii Coman-Hamilton să îşi exercite dreptul la viaţă privată şi de familie în România. Pe de altă parte, dreptul la viaţa privată şi de familie este garantat de Constituţia României prin articolul 26 şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, prin articolul 8, susţin cei doi.

Instanţele din România au avut nevoie de 3 ani pentru a hotărî cine e abilitat să judece cazul. Acesta a ajuns pe rolul Judecătoriei Sectorului 5, care a decis să trimită la CCR excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia ACCEPT privind articolul 277 alineatele 2 şi 4 din Codul Civil. Aceste prevederi interzic recunoaşterea pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex încheiate în străinătate, însă fără ca această interdicţie să vizeze libertatea de circulaţie a cetăţenilor UE.