Cascada Bigăr, număr scăzut de turişti. Comercianţii sunt furioşi: „A fost fatal pentru noi”

În perioada 7 iunie – 19 iulie 2021, 9.205 persoane au achitat taxa de vizitare, faţă de 15.766 în perioada similară a anului trecut.

“Într-adevăr, după prăbuşirea peretelui cascadei se simte o scădere a turismului. Credem însă că o influenţă asupra reducerii turismului din zonă o are şi ridicarea restricţiilor de circulaţie legate de pandemie, astfel că opţiunile pentru turişti sunt mult mai multe, inclusiv în străinătate”, a declarat directorul administraţiei parcului, Vasile Constantin, potrivit turismistoric.ro.

Cascada Bigăr, număr scăzut de turişti

Comercianţii care au tarabe pe marginea drumului, lângă cascadă, se plâng că vânzările le-au scăzut foarte mult în ultimele săptămâni. “Înainte de prăbuşire era plin de oameni aici, dar după ce la televizor au apărut imaginile, totul s-a terminat. Vedeţi şi dumneavoastră, e practic gol într-o zi de duminică, cu vreme ideală şi 28 de grade Celsius afară.

Astăzi, în primele cinci ore, am avut trei clienţi care au cumpărat produse de la mine, înainte stăteau şi la coadă. Sunt mult mai puţini vizitatori, eu pot să vă spun că vânzările mi-au scăzut şi de zece ori. Dacă nu se face ceva, să se repare cascada, probabil vom da faliment toţi pe aici, iar locul va rămâne unul abandonat”, susţine Florin Alecu.

Alte articole

Accesul la Cascada Bigăr se va face mai ușor. Încep lucrările la pasarela suspendată peste râul Miniș

“Din start problema a fost pusă greşit, la televizor a apărut că s-a prăbuşit cascada, oamenii au înţeles că aici nu mai au ce vedea, deşi cascada există în continuare.

A căzut un perete, dar ea este frumoasă şi acum şi merită văzută. Din păcate, impactul prăbuşirii a fost fatal pentru noi, cei care avem mici afaceri, pe care probabil le vom închide în curând”, a spus un alt comerciant, potrivit sursei menţionate mai sus.

Citeşte şi: Cum arată acum cascada Bigăr. Romsilva anunță motivul pentru care s-a prăbușit

Peretele care s-a prăbuşit în 7 iunie are o înălţime de aproximativ patru metri, iar Regia Naţională a Pădurilor Romsilva preciza, la vremea respectivă, că incidentul a avut loc în contextul în care cascada a atins dimensiuni considerabile ca volum şi greutate, cedând sub propria greutate.

“Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de muşchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de muşchi, care se regenerează cu noi straturi de muşchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip creşte permanent în dimensiuni.

Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate şi volum şi a cedat sub propria greutate. Menţionăm că această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă şi în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de muşchi pietrificat. De altfel, o cascadă de acelaşi tip, Cascada Moceriş, tot din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona Cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut”, spuneau reprezentanţii Romsilva.